România a atins oficial pragul istoric de 2.000.000 de tone capacitate de depozitare cereale simultană în Portul Constanța, în urma finalizării unei noi investiții majore în Terminalul COMVEX din Dana 80. Extinderea obiectivului logistic a fost cofinanțată din fonduri europene prin Programul Transport 2021-2027 și consolidează poziția strategică a țării noastre în bazinul Mării Negre. Proiectul de modernizare ridică performanța tehnică a terminalului la un nivel record pentru rețeaua comercială europeană, permițând procesarea rapidă a fluxurilor mari de mărfuri agricole provenite din producția internă și din țările vecine.
Infrastructura portuară din România devine astfel un punct nodal de importanță majoră pentru securitatea alimentară regională. extinderea realizată la Dana 80 a inclus finalizarea a două faze de investiții destinate creșterii volumelor gestionate zilnic și automatizării complete a fluxurilor de descărcare și încărcare. Odată cu această recepție, capacitatea totală de stocare temporară a terminalului COMVEX a crescut de la 200.000 de tone la 240.000 de tone.
Cum s-au investit cele 99 de milioane de lei pentru a crește această capacitate de depozitare cereale
Efortul financiar total pentru realizarea lucrărilor de extindere a depășit valoarea de 99,88 milioane de lei. Din această sumă, peste 42 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă asigurată din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene și de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Diferența de cost a fost acoperită direct de operatorul portuar privat, cu sprijinul unor instituții bancare cofinanțatoare.
Proiectul tehnic s-a derulat în mod accelerat prin două componente complementare, menite să optimizeze utilizarea spațiului logistic din Portul Constanța Nord. Prin aceste extinderi succesive, infrastructura românească răspunde direct cerințelor de trafic crescut din ultimii ani.
-
Faza 1 – Extindere VEST (cod SMIS 312766): a presupus construcția a două celule noi de depozitare, adăugând un volum de 12.000 de tone.
-
Faza 2 – Extindere EST (cod SMIS 327807): a integrat în sistem cinci celule noi de depozitare, cu un aport suplimentar de 28.000 de tone.
Sistemul general rezultat este complet integrat și automatizat, ceea ce reduce considerabil timpii de așteptare pentru navele de mare tonaj și elimină blocajele logistice de la dane.
Portul Constanța preia rolul de cel mai rapid hub logistic pentru produsele agricole din Europa
Dincolo de volumul brut de stocare, investiția transformă terminalul COMVEX în cel mai rapid punct de încărcare a cerealelor de pe continentul european. Datele tehnice arată că Dana 80 beneficiază de o adâncime naturală a apei de 19 metri, o caracteristică tehnică rară în Marea Neagră, care permite acostarea celor mai mari nave de transport de tip Panamax.
Rata de încărcare a vapoarelor ajunge în prezent până la 70.000 de tone pe zi, performanță dublată de o digitalizare completă a tuturor operațiunilor de manipulare. Acest ritm de lucru plasează Portul Constanța în fața multor competitori din Europa de Vest sau din bazinul mediteraneean, oferind fermierilor români și traderilor internaționali un avantaj competitiv uriaș în privința costurilor cu logistica și navlul.
Investiția se înscrie direct în platforma europeană Solidarity Lanes, culoarul strategic creat pentru a sprijini exporturile de mărfuri agricole din estul Europei către piețele globale. Reprezentanții autorităților centrale au subliniat importanța colaborării dintre sectorul public și cel privat pentru atingerea acestor indicatori de performanță economică.
„Proiecte ca acesta demonstrează că, atunci când lucrăm împreună – stat, operatori privați și parteneri europeni – România devine mai puternică, mai competitivă și mai solidară”, a ionel scrioșteanu, secretar de stat în ministerul transporturilor
Ce înseamnă cele 2 milioane de tone pentru piața regională și fermierii din județul Iași
Creșterea accelerată pentru această capacitate de depozitare cereale în Portul Constanța are un impact direct asupra piețelor agricole regionale, inclusiv pentru județul Iași și întreaga zonă a Moldovei. Blocajele logistice din anii precedenți, provocate de lipsa spațiilor de stocare și de viteza redusă de operare în port, au dus deseori la scăderi artificiale ale prețurilor la poarta fermei, din cauza costurilor mari cu transportul rutier și staționarea camioanelor.
Conform datelor din anii anteriori publicate de Institutul Național de Statistică, infrastructura de stocare din interiorul țării depinde masiv de fluiditatea exporturilor prin Constanța. O viteză crescută de descărcare la terminalele maritime de la malul mării înseamnă o rotație mai rapidă a stocurilor în silozurile locale din județele din estul țării și o preluare constantă a recoltelor în perioadele de vârf, cum sunt campaniile de vară la grâu și rapiță.
Prin finalizarea extinderilor de la Dana 80, România nu doar că își securizează rolul de exportator major, dar devine un garant al stabilității fluxurilor comerciale cu cereale în perioade de criză geopolitică, transformând infrastructura portuară de la Marea Neagră într-un pilon logistic greu de egalat la nivel continental.