Castravetele mexican Victor ajunge în grădinile din România, iar răsadurile de la Buzău costă 2,5 lei

Castravetele mexican Victor, o legumă cu fructe cât boabele de strugure, ar putea ajunge în tot mai multe grădini din România. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău va vinde răsaduri și în primăvara următoare, la un preț de 2,5 lei bucata.

Share

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău pregătește și pentru primăvara următoare răsaduri de castravete mexican din soiul Victor, o cultură nouă pentru România. Potrivit Economica, un răsad a costat până acum 2,5 lei, un preț apropiat de cel al unui fir de roșie.

Stațiunea a omologat soiul în 2024 și, de atunci, scoate la vânzare răsaduri în fiecare primăvară, în încercarea de a-l face cunoscut printre producători. Cererea nu este însă mare, iar reprezentanții instituției explică motivul prin noutatea culturii.

„Castravetele mexican este deosebit, cu multe proprietăți medicinale. Totuși, interesul nu este foarte mare pentru că este ceva nou pentru România”, 

Cultură de cercetare, într-o seră de 330 de metri pătrați

La Buzău, leguma este cultivată de mai mulți ani în spațiu protejat, pe o suprafață de 330 de metri pătrați. Seră este folosită mai ales pentru activitatea de cercetare, nu pentru producție comercială la scară mare.

Planta este originară din America Centrală și Mexic. Aclimatizarea ei în România a început în 2022, iar soiul Victor a fost omologat doi ani mai târziu. În literatura de specialitate, specia poartă denumirea științifică Melothria scabra și este cunoscută și drept cucamelon sau pepene mexican în miniatură.

Cum arată fructele și ce valori nutritive au

Fructele seamănă cu niște pepeni verzi în miniatură și au mărimea unui bob de strugure, cu o greutate de aproximativ 5-10 grame. Gustul amintește de castravetele obișnuit, cu o notă ușoară de citrice. Pot fi consumate proaspete, în salate sau murate.

Leguma este bogată în fibre, vitamina C și antioxidanți, printre care polifenoli, flavonoide și carotenoizi. Prezența acestor compuși nu înseamnă însă că planta are efecte medicinale demonstrate sau că poate fi folosită pentru tratarea unor afecțiuni, precizează sursele de specialitate consultate.

Ce trebuie să știe cei care vor să o cultive

Plantele cresc rapid și pot ajunge la 3-5 metri înălțime, ca niște liane, motiv pentru care trebuie sprijinite pe un perete sau pe suporturi. O plantă poate acoperi o suprafață de 2-3 metri și produce recolte abundente.

Răsadurile se plantează după încheierea înghețurilor. Dacă semințele sunt semănate în martie, răsadurile sunt bune de plantat după 30-35 de zile, iar semănatul trebuie făcut la timp pentru ca plantele să nu crească excesiv în ghiveci. Cultura poate fi făcută în sere, pe balcon sau în aer liber, de preferat într-o zonă însorită și ferită de vânt.

Specia este considerată mai rezistentă la secetă și la dăunători decât alți castraveți, dar poate fi atacată de mana și făinarea cucurbitaceelor. Răsadurile Stațiunii de Cercetare Buzău vor putea fi căutate în campania de primăvară.

Citește și

ALTE ARTICOLE