O anchetă de proporții desfășurată de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română a scos la iveală o schemă complexă de fraudă cu legume din Turcia, mărfuri de import fiind introduse pe rafturile unui mare lanț de supermarketuri sub etichetă de produse autohtone. Mecanismul ilegal a fost pus în funcțiune de o firmă deținută de cetățeni turci, dar înregistrată oficial în România ca o cooperativă agricolă recunoscută de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Entitatea juridică beneficia astfel în mod ilegal de scutirea de la plata impozitului pe profit, utilizând statutul special destinat producătorilor locali pentru a masca operațiuni masive de import și evaziune fiscală.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au declanșat verificările pornind de la suspiciuni de ordin fiscal, însă cercetările au avansat rapid către identificarea trasabilității mărfurilor și a practicilor comerciale înșelătoare. Actele de control arată că această cooperativă asigura aprovizionarea constantă a rețelei de retail cu zeci de tone de fructe și legume, susținând că provin din bazinele legumicole românești. În realitate, volumele mari erau asigurate direct din transporturile provenite din afara spațiului comunitar, produsele fiind reetichetate imediat după intrarea în depozite pentru a induce în eroare consumatorii și pentru a obține prețurile superioare atribuite pe piață alimentelor românești.
Mecanismul economic din spatele falselor cooperative
Sistemul cooperatist din România a fost gândit legislativ pentru a sprijini asocierea micilor fermieri locali, oferindu-le facilități fiscale clare, inclusiv scutiri de impozite, pentru a le spori competitivitatea în fața marilor importatori. În cazul investigat de inspectori, statutul de cooperativă agricolă a fost utilizat ca un paravan juridic menit să optimizeze ilegal costurile fiscale și să faciliteze accesul la contractele riguroase ale marilor rețele de magazine, care solicită adesea volume predictibile și origini controlate.
Comerțul cu produse proaspete reprezintă un segment sensibil pe piața agroalimentară, unde prețurile la raft pentru legumele și fructele cultivate în România sunt, în general, mai mari decât cele ale produselor de import. Această diferență provine din costurile structurale de producție din fermele autohtone și din dorința declarată a consumatorilor de a susține economia rurală locală. Prin transformarea scriptică a mărfurilor turcești în produse românești, entitatea suspectată a speculat exact această nișă de piață, generând marje de profit artificiale și destabilizând concurența loială.
Controalele masive din Ilfov și extinderea monitorizării la nivel național
Acțiunile actuale reflectă o intensificare a controalelor demarate în primăvara acestui an pe rutele comerciale majore. Într-o acțiune precedentă din luna aprilie, ANAF, în parteneriat cu Autoritatea Vamală Română și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, a aplicat măsuri severe în cazul a patru societăți comerciale din județul Ilfov care operau în depozitele de la periferia Capitalei.
Inspectorii au identificat atunci deficiențe grave de trasabilitate, lipsa documentelor de proveniență pentru trei companii și funcționarea în totală ilegalitate a unei a patra firme. În cursul acțiunilor de monitorizare, autoritățile au ridicat copii ale documentelor vamale, ale fișelor de stoc și ale avizelor din sistemul e-Transport pentru a confrunta stocurile fizice cu cele scriptice.
Guvernul de la Ankara susține activ exporturile agricole prin subvenții logistice și financiare acordate producătorilor săi, ceea ce face ca prețul de intrare al mărfurilor din Turcia să fie extrem de competitiv pe piața europeană. Acest context sporește presiunea asupra inspectorilor din România, care încearcă să stopeze rețelele de distribuție ce eludează taxele vamale sau distorsionează realitatea privind originea produselor.
Fiscul a precizat că investigațiile privind această fraudă cu legume din Turcia vor continua la nivel național. Echipele mixte de control verifică în prezent toate fluxurile majore de transport de pe rutele interne către marile centre logistice, urmărind atât conformitatea fiscală pentru combaterea evaziunii, cât și respectarea normelor stricte privind siguranța alimentară a populației.