LAPAR solicită intervenția fermă a Guvernului după ce ultimele variantes de lucru publicate au arătat o scădere drastică a sprijinului financiar alocat producătorilor agricoli afectați de fenomenele meteorologice extreme. Liga Alternativa pentru Proprietate și Producție Agricolă atrage atenția că modul curent de calcul utilizat de autoritățile de resort periclitează capacitatea de reluare a ciclului de producție pentru mii de exploatații din întreaga țară.
LAPAR contestă dur criteriile folosite la calculul sumelor destinate plăților
Reprezentanții organizațiilor din sectorul vegetal susțin că demersul actual este insuficient pentru a acoperi pagubele uriașe din teren. Scrisoarea publică adresată conducerii executive arată că fermierii se confruntă cu un blocaj financiar sever din cauza cheltuielilor ridicate de înființare a culturilor și a lipsei totale de venituri din recoltă.
Situația din județele Moldovei și din sudul țării rămâne critică pe fondul absenței prelungite a precipitațiilor. Lipsa apei din sol a determinat o scădere masivă a producției la culturile de primăvară, majoritatea fermierilor având peste 80% din suprafețe complet distruse.
În ciuda promisiunilor repetate venite din partea autorităților centrale, măsurile avansate nu asigură fondurile necesare pentru acoperirea pierderilor tehnologice. Organizațiile profesionale subliniază că fără sprijin financiar adecvat, campania de însămânțare din această toamnă este pusă sub un semn mare de întrebare.
Diferențe majore între promisiunile guvernamentale și cifrele din proiect
Modul în care au fost concepute proiectele de acte normative denotă o lipsă de aliniere între discursul public al oficialilor și documentele oficiale supuse dezbaterii. Producătorii agricoli reclamă faptele concrete și arată că suma stabilită pe hectar este mult inferioară resurselor financiare primite de la nivel european.
Organizațiile reprezentative din agricultură consideră că întreaga alocare provenită din fondul de rezervă de criză al Uniunii Europene ar fi trebuit să genereze o plată substanțial mai mare pe hectar, chiar și fără o contribuție suplimentară de la bugetul național.
Tăierile operate în ultimele variante de lucru pun o presiune insuportabilă pe umerii fermierilor mici și mijlocii, ale căror restanțe la furnizorii de inputuri au atins niveluri istorice.
Tăieri drastice în noile variante ale actului normativ
Analiza datelor incluse în propunerile legislative relevă distanța uriașă dintre fondurile estimate și sumele propuse în prezent:
-
Suma vehiculată inițial: peste 100 de euro pe hectar acordați din fonduri europene;
-
Nivelul propus în variantele finale: aproximativ 100 de lei pe hectar pentru culturile calamitate;
-
Pierderile medii calculate în ferme: mai mult de 2.500 de lei pe hectar în zonele grav afectate;
-
Costurile de înființare a culturilor: depășesc 6.000 de lei pe hectar la porumb și floarea-soarelui.
Producătorii agricoli solicită revizuirea imediată a proiectului și introducerea unei cofinanțări de la bugetul de stat pentru a atinge un nivel rezonabil al compensațiilor.
Soluțiile propuse de mediul asociativ pentru evitarea falimentului din sector
Membrii alianțelor agricole cer aplicarea unui pachet integrat de măsuri de urgență pentru protejarea exploatațiilor din zona calamitată. Pe lângă ajustarea plăților pe suprafață, fermierii solicită prorogarea termenelor de plată pentru creditele bancare și contractele de leasing.
De asemenea, reprezentanții sectorului vegetal insistă pe introducerea unei măsuri provizorii de suspendare a executărilor silite inițiate de distribuitorii de inputuri împotriva fermierilor afectați de fenomenele extreme.
Liderii din sectorul agricol consideră că lipsa unei reacții rapide din partea Guvernului va duce la intrarea în insolvență a numeroși producători, cu efecte directe asupra securității alimentare și asupra economiei rurale.
Concluzie
Răspunsul oficialilor la solicitările trimise de organizațiile de profil va stabili direcția în care se va dezvolta sectorul vegetal în perioada următoare. Transparența în distribuirea fondurilor și completarea acestora din surse naționale reprezintă singurele garanții pentru continuitatea activității în fermele românești.