Ecosistemele globale se confruntă cu o criză fără precedent, în care o specie din nouă este amenințată direct cu dispariția. Conform celor mai recente date publicate în raportul global „Starea păsărilor din lume”, realizat de organizația BirdLife International, 45% dintre speciile migratoare înregistrează scăderi drastice ale populațiilor. Presiunea antropică, degradarea habitatelor și expansiunea nelimitată a unor practici nefondate pe sustenabilitate pun în pericol aceste comunități aviare care asigură echilibrul ecologic pe continente.
De ce pierdem speciile de păsări migratoare și care sunt principalele amenințări
Declinul accelerat este cauzat în mod direct de activitatea umană. Pierderea și degradarea zonelor umede, agricultura intensivă, vânătoarea necontrolată, poluarea și schimbările climatice distrug treptat traseele naturale pe care miliarde de viețuitoare le parcurg sezonier. Păsările marine și cele de țărm sunt cele mai afectate, din cauza modificării drastice a zonelor de coastă.
Situația a devenit critică, iar dovezile disparițiilor definitive încep să se acumuleze. Anul trecut, curleul migrator cu cioc subțire a fost declarat oficial dispărut, marcând prima pierdere a unei specii de pasăre din Eurasia continentală și Africa din ultimele secole. În ultimii 150 de ani, cel puțin șapte specii migratoare au dispărut definitiv sau sunt suspectate că au pierit complet din cauza intervențiilor umane.
O problemă majoră rămâne persecuția ilegală. Datele colectate în Europa, zona mediteraneană, Caucaz și Peninsula Arabică arată că între 13,1 milioane și 42,7 milioane de păsări sunt ucise sau capturate ilegal în fiecare an, în special pentru consum. În plus, peste jumătate (58%) dintre cele 1.099 de zone-cheie pentru biodiversitate globală se află în prezent într-o stare precară sau extrem de degradată.
Finanțare istorică la summitul Global Flyways pentru protejarea habitatelor
Avertismentul lansat de cercetători a primit un răspuns concret la summitul Global Flyways desfășurat la Nairobi, Kenya. Guverne, instituții financiare și organizații de mediu au convenit asupra unor măsuri urgente pentru protejarea rutelor de zbor folosite de viețuitoare între continente, inclusiv a speciilor de talie mare cum sunt pelicanii care cuibăresc sezonier în România.
Prin adoptarea Declarației de la Nairobi, trei bănci internaționale de dezvoltare s-au angajat să aloce 6 miliarde de dolari (aproximativ 4,4 miliarde de lire sterline) pentru refacerea habitatelor deteriorate.
-
Banca Asiatică de Dezvoltare va mobiliza 3 miliarde de dolari în următorul deceniu pentru protejarea a 50 de zone umede prioritare de pe ruta Asia de Est – Australasia.
-
Banca de Dezvoltare a Americii Latine și a Caraibelor va aloca între 3 și 5 miliarde de dolari până în anul 2050 pentru protecția a peste 30 de peisaje terestre și marine.
-
Banca Mondială și BirdLife International vor direcționa miliarde de dolari pentru sprijinirea rutelor din Africa, Europa și Asia, folosite anual de peste două miliarde de păsări.
Stuart Butchart, cercetătorul-șef al BirdLife International, a evidențiat rolul crucial al acestor viețuitoare: „Păsările migratoare sunt santinele, iar declinul populațiilor lor relevă o presiune tot mai mare asupra sistemelor naturale care ne susțin. Dar datele științifice sunt la fel de clare: conservarea dă roade, iar acțiunile coordonate previn disparițiile și ajută populațiile să se refacă.”
Măsurile de conservare dau rezultate: Exemple de succes la nivel global
Deși cifrele generale indică o stare de alertă, proiectele ecologice desfășurate în diverse regiuni demonstrează că intervenția coordonată poate inversa tendințele negative:
-
Insula Macquarie (Australia): Eradicarea speciilor invazive neindigene (iepuri, pisici și rozătoare) a permis refacerea rapidă a populațiilor de petrel albastru, petrel cenușiu și prion antarctic.
-
Mlaștinile de coastă din China: Un program național de eliminare a plantei invazive Spartina alterniflora a refăcut peste 37.500 de hectare de teren în primul an, redând păsărilor de țărm accesul la sursele naturale de hrană.
-
Insula Wallasea (Marea Britanie): Reconstrucția zonelor umede pe terenurile agricole expuse eroziunii a atras din nou peste 32.000 de păsări acvatice.
Un moment de cotitură pentru conservarea biodiversității
Parteneriatele globale dovedesc că protejarea mediului necesită sprijin financiar direct și o strategie transfrontalieră solidă. În condițiile în care degradarea terenurilor afectează direct resursele de hrană și adăpost ale faunei, extinderea măsurilor de conservare reprezintă singura cale prin care habitatele pot fi salvate.
Așa cum a subliniat Prințesa Takamado a Japoniei, președinta onorifică a BirdLife International, cooperarea dintre comunitatea științifică și sectorul financiar este esențială pentru a garanta că habitatele naturale vor rămâne protejate în fața expansiunii necontrolate.