Un eficient sistem antigrindină rămâne o temă de dezbatere intensă, iar Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) contestă ferm reluarea operațiunilor de intervenție activă în atmosferă. Reacția vine după ce raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, publicat la începutul lunii august 2026, a scos la iveală deficiențe majore la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). Producătorii agricoli solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale sistarea oricăror noi alocări bugetare până la realizarea unor studii transparente de mediu și de eficiență economică.
Sinteza verificărilor oficiale la sistemul antigrindină confirmă randamentul scăzut
Analiza efectuată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor indica un grad redus de realizare a obiectivelor asumate în ultimul deceniu. Potrivit datelor furnizate de organizațiile de fermieri pe baza raportului oficial, programul derulat între anii 2010 și 2024 a înregistrat un grad de realizare de doar 39%.
În ciuda sumelor considerabile investite din fonduri publice, omologarea celor șase unități de combatere a căderilor de grindină funcționale nu a fost finalizată până la momentul controlului. Mai mult, nicio unitate dedicată creșterii precipitațiilor nu a fost adusă în stare de funcționare, deși planul inițial prevedea două astfel de structuri.
După expirarea cadrului legislativ anterior în anul 2024, activitatea operațională a fost sistată, însă consumul de resurse financiare a continuat. Până la 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale s-au ridicat la 94,167 milioane lei, din care suma de 80,937 milioane lei a fost direcționată exclusiv către servicii de conservare, pază și cheltuieli de personal, în absența oricăror trageri efective.
„Forumul APPR nu contestă nevoia de protejare a culturilor împotriva grindinei. Forumul APPR contestă reluarea automată a unui sistem care, în forma actuală, nu şi-a demonstrat eficienţa prin evaluări independente, nu dispune de un studiu public de impact şi nu oferă garanţii privind gestionarea responsabilă a resurselor publice. Soluţiile finanţate din fonduri publice trebuie să fie fundamentate ştiinţific, evaluate independent şi comparate transparent cu alternativele disponibile”, se arată într-un comunicat al Forumului APPR.
Revizuirea politicilor de risc și alternativele propuse de mediul asociativ
Reprezentanții sectorului vegetal avertizează că o eventuală reluare a achizițiilor de rachete sau extindere a rețelei fără reforme structurale va perpetua problemele identificate de Corpul de Control, cum ar fi procedurile necompetitive, lipsa investigării incidentelor și gestionarea stocurilor expirate.
Propunerile înaintate către Ministerul Agriculturii vizează schimbarea strategiei naționale privind gestionarea riscurilor climatice extreme. În locul infrastructurii rachetare neevaluate independent, agricultorii recomandă orientarea fondurilor către soluții tehnologice moderne și mecanisme financiare directe:
-
Dezvoltarea rețelelor avansate de avertizare timpurie bazate pe radare meteorologice de înaltă precizie.
-
Pachete de sprijin financiar pentru extinderea polițelor de asigurare agricolă subvenționate.
-
Co-finanțarea echipamentelor individuale de protecție, precum plasarea de plase antigrindină în fermele pomicole și viticole.
-
Crearea unor consilii consultative funcționale care să includă asociațiile reprezentative în luarea deciziilor strategice.
Reacția autorităților vine în contextul în care conducerea interimară a Ministerului Agriculturii a propus extinderea unor tehnologii alternative derulate prin proiecte transfrontaliere, precum modelul implementat la Satu Mare în cooperare cu partenerii din Ungaria. Totuși, reprezentanții fermierilor insistă ca orice inițiativă viitoare să aibă la bază criterii stricte de transparență, un raport cost-beneficiu demonstrat și garanții clare pentru protejarea mediului înconjurător.