Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin care solicită răspunsuri urgente privind schema de sprijin pentru îngrășăminte destinată fermierilor afectați de scumpiri. Deși România beneficiază de o alocare europeană de aproape 30 de milioane de euro, autoritățile de la București nu au prezentat încă criteriile de eligibilitate și modul de distribuire a fondurilor, deși termenul-limită de notificare către Comisia Europeană expiră pe 30 septembrie 2026.
Termenul de notificare se apropie, dar detaliile pentru sprijinul la îngrășăminte rămân necunoscute
Până la data de 30 septembrie 2026, România are obligația de a notifica oficial Comisiei Europene măsurile pe care intenționează să le aplice pentru sprijinirea sectorului agricol. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894, țării noastre i-a fost alocată suma de 29.977.500 de euro pentru sprijinirea producătorilor agricoli afectați de creșterea costurilor cu energia și inputurile, generate de criza din Orientul Mijlociu.
În plus, cadrul legislativ european oferă statului român posibilitatea de a suplimenta această sumă cu până la 200% din fonduri naționale, ceea ce ar crește substanțial bugetul total pus la dispoziția fermierilor. Cu toate acestea, deși Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a solicitat oficial clarificări încă din data de 26 august 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a furnizat niciun răspuns până în prezent.
Declarații publice fără consultarea reprezentanților din agricultură
Situația a devenit critică după ce, la 22 septembrie, au apărut informații publice potrivit cărora proiectul actului normativ privind sprijinul pentru achiziția de îngrășăminte este deja redactat și urmează să fie aprobat de viitorul Executiv sau prin cale parlamentară. Reprezentanții fermierilor atrag atenția că elaborarea unor astfel de măsuri fără consultarea organizațiilor de profil riscă să lase neclarități majore privind beneficiarii reali și termenul efectiv la care banii vor ajunge în teren.
Alianța subliniază existența a două instrumente europene distincte ce pot fi mobilizate: Regulamentul (UE) 2026/1894 și Regulamentul (UE) 2026/1768, acesta din urmă permițând compensarea parțială a costurilor suplimentare generate de scumpirile înregistrate de la 1 martie 2026. AAC a cerut clarificări specifice privind posibilitatea utilizării complementare a ambelor mecanisme, astfel încât sprijinul să acopere categorii distincte de costuri fără a se ajunge la o supracompensare.
Solicitările oficiale adresate conducerii MADR
În scrisoarea deschisă adresată viceprim-ministrului Barna Tánczos și conducerii APIA, Alianța pentru Agricultură și Cooperare formulează opt întrebări prioritare:
-
Pachetul legislativ: Dacă proiectul redactat este destinat aplicării Regulamentului (UE) 2026/1894 și care este valoarea totală a schemei.
-
Criteriile tehnice: Eligibilitatea, numărul estimat de beneficiari, metodologia de calcul și calendarul concret al plăților.
-
Cofinanțarea națională: Dacă România va folosi opțiunea de a adăuga sprijinul național suplimentar de până la 200%.
-
Complementaritatea: Dacă a fost analizată utilizarea combinată a celor două regulamente europene disponibile pentru a maximiza impactul ajutorului.
Presiunea costurilor de producție necesită decizii rapide
Producătorii agricoli din România se confruntă cu o presiune financiară accentuată cauzată de volatilitatea piețelor de energie și de prețurile ridicate la fertilizanți. Tăcerea autorităților cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului de raportare la Bruxelles sporește incertitudinea din sector.
Reprezentanții AAC insistă că nu solicită privilegii sau măsuri speciale, ci doar aplicarea transparentă și eficientă a tuturor flexibilităților oferite de legislația europeană, astfel încât fondurile disponibile să ajungă în cel mai scurt timp la fermierii care suportă direct șocul economic.