Analistul de piață Cezar Gheorghe a prezentat un plan logistic structurat pentru fluidizarea fluxurilor de cereale care intră în România dinspre Ucraina și Republica Moldova, propunând o investiție totală estimată la aproximativ 40,6 milioane de euro pentru construirea a opt hub-uri regionale de depozitare în apropierea frontierelor de nord și est.
Proiectul strategic de depozitare pentru un tranzit de cereale din Ucraina eficient și ordonat
Inițiativa tehnică elaborată de expertul în comerțul cu cereale vizează optimizarea rutelor de transport și eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei. Propunerea prevede amplasarea a opt facilități de stocare orizontală, fiecare având o capacitate de 25.000 de tone, poziționate perpendicular pe direcțiile principale de intrare în țară, la o distanță de 8-12 kilometri de graniță.
Fiecare dintre cele opt puncte logistice ar urma să fie completat de o platformă exterioară dedicată sistemelor flexibile de stocare în silobag, adăugând o capacitate suplimentară de 10.000 de tone per locație. Astfel, rețeaua propusă ar asigura o capacitate totală de depozitare de 280.000 de tone la nivel național.
Schema operațională este concepută pentru a reduce presiunea pe infrastructura rutieră de frontieră. Marfa din trenurile sosite din Ucraina sau Republica Moldova poate fi descărcată direct și transferată rapid către aceste depozite de o flotă restrânsă de 7-8 autocamioane alocate fiecărei garnituri. Prin curse scurte, de maximum 20-25 de kilometri dus-întors, transferul se realizează fără acumulări de vehicule la punctele de vamă.
Regim de antrepozit vamal și transfer eșalonat către Portul Constanța
Pentru prevenirea fraudei și asigurarea unui control riguros, propunerea tehnică stipulează ca fiecare dintre cele opt locații să funcționeze ca antrepozit vamal, aflându-se sub directa supraveghere a Ministerului Finanțelor și a organelor abilitate ale statului. În aceste spații securizate se pot efectua cântărirea, prelevarea de probe și certificarea calitativă a mărfurilor, eliminând procedurile birocratice lungi direct din punctele de trecere.
Ulterior, transportul cerealelor către Portul Constanța se va derula eșalonat, pe cale ferată sau rutieră, exclusiv în funcție de programarea navelor de încărcare (line-up) din terminale. Acest mecanism previne aglomerarea din zona portuară și garantează respectarea strictă a regimului de tranzit pe teritoriul României.
Calculul financiar și recuperarea investiției
Conform devizului de costuri furnizat de Cezar Gheorghe, construcția și echiparea unui depozit orizontal de 25.000 de tone necesită un buget de 5,03 milioane de euro. Această sumă include:
-
Depozitarea orizontală: 4,25 milioane de euro
-
Instalația de uscare și condiționare: 410.000 euro (350.000 euro uscătorul și 60.000 euro echipamentul tarar)
-
Sistemele de supraveghere și anexele: 250.000 euro
-
Echipamentele de manipulare (două încărcătoare frontale): 120.000 euro
Costul de construcție pe tonă pentru depozitul orizontal este calculat la 201,20 euro. În paralel, amenajarea zonei de silobag-uri de 10.000 de tone implică un cost de 50.025 euro per locație (incluzând 25 de silobag-uri de 400 tone, utilaje de încărcare și de extracție), rezultând un cost de doar 5 euro pe tonă depozitată.
Investiția agregată pentru toate cele opt locații se ridică la 40.640.200 euro, cu un cost mediu ponderat de 145,14 euro pe tonă de capacitate creată. Având în vedere o rată estimată de rotație a stocurilor de 60 de zile și un volum total rulat de 1,68 milioane de tone pe an, amortizarea investiției (R.O.I.) este proiectată pentru o perioadă de 7,26 ani.
Eficiența economică în raport cu ajutoarele europene
Din punct de vedere al oportunității financiare, propunerea tehnică evidențiază o diferență substanțială față de ajutoarele nerambursabile acordate pentru transport. În timp ce Uniunea Europeană alocă fonduri de sprijin logistic de până la 1,1 miliarde de euro — echivalentul a 50 de euro pe tonă subvenționată pentru tranzit —, construcția întregii rețele de depozite din România ar necesita o finanțare unică de aproximativ 40,6 milioane de euro.
În cadrul acestui model, Uniunea Europeană ar urma să acopere cheltuielile de capital pentru construcția infrastructurii, în timp ce operațiunile curente sunt gestionate de România, iar costurile efective de depozitare, uscare și manipulare cad integral în sarcina proprietarilor mărfurilor. Proiectul oferă o alternativă sustenabilă și transparentă pentru gestionarea eficientă a fluxurilor agricole de frontieră.