Sistemul antigrindină din România traversează o criză profundă de eficiență și organizare, după ce verificările efectuate de Corpul de control al prim-ministrului (CCPM) la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) au scos la iveală nereguli structurale grave. Deși agricultorii din regiunea Moldovei și din întreaga țară solicită măsuri clare împotriva fenomenelor meteorologice extreme, datele oficiale arată că infrastructura națională este departe de a funcționa la parametrii proiectați.
Conform constatărilor sintezei Corpului de Control, Programul SNACP derulat în perioada 2010–2024 a înregistrat un grad de realizare a obiectivelor de numai 39%. Această rată de doar o treime din țintele asumate pune sub semnul întrebării capacitatea administrativă de a proteja culturile agricole din zone sensibile, precum cele gestionate de Centrul Zonal de Comandă (CZC) Moldova sau CZC Muntenia.
Tăcerea legislativă din 2025 și costurile conservării fără intervenții
Una dintre cele mai critice concluzii ale raportului vizează suspendarea de facto a intervențiilor active în atmosferă. După încetarea programului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 256/2010 la finalul anului 2024, autoritățile nu au mai adoptat o altă hotărâre de guvern pentru anul 2025, așa cum impunea articolul 7 din Legea nr. 173/2008.
Consecința directă a fost că, pe parcursul anului 2025, rachetele antigrindină nu au mai fost lansate pentru protejarea culturilor agricole, sistemul limitându-se exclusiv la activități de paza și conservare a infrastructurii. Până la data de 30 noiembrie 2025, cheltuielile totale s-au ridicat la 94.167 mii lei (peste 94 de milioane de lei). Din această sumă, cheltuielile de personal au reprezentat 8.357 mii lei, iar grosul fondurilor, respectiv 80.937 mii lei, a fost direcționat către operatori privați doar pentru pază și conservare. Astfel, bugetul public a suportat costuri masive fără a oferi fermierilor protecție reală pe teren.
Omologarea întârziată și pierderea cofinanțării private
Mecanismul de omologare gestionat de AASNACP a eșuat în finalizarea procedurilor pentru cele 6 Unități de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) funcționale. Această stagnare a prelungit artificial durata de implementare, menținând întreaga povară financiară pe umerii bugetului de stat.
Modelul teoretic al Legii nr. 173/2008 prevedea că, după o perioadă inițială de 5 ani de funcționare, o parte din cheltuielile operaționale pe care le implică sistemul antigrindină trebuia să fie preluată de societățile de asigurări, exploatațiile agricole direct beneficiare sau alți factori interesați. Întârzierile majore au fost cauzate de:
-
Achizițiile neunitare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de construcții-montaj la punctele de lansare;
-
Lipsa unei planificări judicioase privind achiziția bunurilor mobile necesare funcționării;
-
Modificările repetate ale configurației UCCG prin relocarea necoordonată a unor puncte de lansare.
Programele de stimulare a precipitațiilor, nefinalizate în Moldova
În ceea ce privește creșterea artificială a precipitațiilor, o tehnologie vitală pentru fermierii afectați de secetă pedologică în estul țării, bilanțul este nul. Verificările au arătat că nu a fost realizată nicio unitate de creștere a precipitațiilor din cele două planificate pentru CZC Moldova și CZC Muntenia și nici nu s-au constituit grupuri de combatere independente. Pentru regiunea Moldovei, unde deficitul de apă din sol creează anual pierderi economice majore, absența acestor unități blochează accesul la instrumente moderne de gestionare a riscurilor climatice.
Sistemul antigrindină și problemele de concurență la atribuirea contractelor
Echipa de control a constatat abateri grave privind concurența în gestionarea serviciilor operaționale. În perioada 2022–2024, atribuirea contractelor de operare și cercetare s-a făcut prin negociere directă și încheierea de acorduri-cadru cu un singur operator per unitate, eliminând mediul competitiv.
Mai mult, normele de aplicare aprobate prin HG nr. 601/2009 au restricționat participarea la licitație doar persoanelor juridice române, deși Legea nr. 173/2008 permitea explicit participarea operatorilor străini. Această neconcordanță juridică a limitat accesul la tehnologii internaționale mai eficiente și a creat condiții de monopol pe piața locală, afectând modul în care este structurat sistemul antigrindină la nivel național.
Deficiențe majore de monitorizare, mediu și gestionare a muniției
Raportul detaliază o serie de omisiuni administrative și operaționale care au afectat credibilitatea AASNACP:
-
Lipsa evaluării de mediu: Nu au fost contractate studiile privind impactul de mediu și influența intervențiilor asupra regimului de precipitații. Aceste studii erau obligatorii pentru reluarea operațiunilor în județul Prahova, suspendate prin Ordinul MADR nr. 300/26.07.2024.
-
Absența monitorizării independente: În perioada 2022–2025, AASNACP nu a achiziționat servicii de monitorizare a activității UCCG, încălcând articolul 18 alineatul (6) din Legea nr. 173/2008. În lipsa acestei evaluări calitative independente, eficiența tragerilor nu a putut fi atestată oficial.
-
Lipsa transparenței decizionale: Consiliile consultative de pe lângă AASNACP și centrele zonale nu s-au întrunit anual, contrar normelor stabilite prin HG nr. 601/2009.
-
Pierderi financiare prin rachete expirate: Autoritatea nu a investigat cauzele incidentelor apărute la lansarea muniției antigrindină pentru a stabili dacă vina aparținea producătorilor sau operatorilor. De asemenea, nerespectarea procedurilor de operare a dus la expirarea unor loturi de rachete antigrindină, generând cheltuieli suplimentare din bani publici pentru prelungirea valabilității acestora.
În urma acestor constatări, Corpul de control al prim-ministrului a transmis actul de verificare către instituțiile abilitate și a formulat măsuri de remediere a disfuncțiilor. Pentru fermieri, transparentizarea și eficientizarea din sector rămân condiții esențiale pentru ca investițiile destinate pentru sistemul antigrindină să se traducă în siguranță reală pentru culturile agricole.