Agricultura bazată exclusiv pe producția de materie primă brută se apropie de un punct critic. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că, în următorul deceniu, fermierii care nu adaugă valoare cerealelor prin zootehnie sau unități de procesare nu vor mai fi sustenabili economic și ar putea fi excluși de la formele de sprijin cuplat.
Exploatațiile agricole din Moldova, mari producătoare de cereale și plante tehnice, se află în fața unei schimbări radicale de strategie. Mesajul venit de la vârful MADR este unul fără echivoc: modelul economic al „exportului de materie primă” este pe sfârșite. Florin Barbu a anunțat că noul Plan Strategic pentru perioada 2028-2034 va fi construit pe un fundament obligatoriu de integrare.
Finalul subvențiilor pentru vegetalul „pur”?
Cea mai dură prevedere a noii viziuni politice vizează Sprijinul Cuplat (SCV). Dacă în prezent această subvenție se acordă pentru simpla cultivare a unor plante specifice, în viitor, banii vor fi condiționați de existența unei verigi zootehnice în fermă.
„În România, nu va mai lua nimeni sprijin cuplat dacă nu integrează vegetalul în zootehnie. Vegetalul, în următorii 10 ani, să știți că nu va mai fi rentabil dacă nu aduci plus valoare”, a declarat Florin Barbu la Prima TV.
România, „hub-ul” de procesare al Sud-Estului Europei
Ministrul mizează pe o transformare rapidă, susținută de investițiile masive în unități de procesare demarate în 2023. Conform calendarului MADR, în următorii trei ani, o serie de fabrici și unități de transformare a materiei prime vor deveni operaționale, generând o cerere uriașă de lapte, carne și produse derivate.
Obiectivele strategice pentru următorii 10 ani:
- Integrare obligatorie: Cerealele produse în fermă să devină furaje pentru propriul sector zootehnic.
- Mâncare, nu materie primă: Obținerea de produse finite (carne, lactate, procesate) care să alimenteze noile unități industriale.
- Lider regional: Poziționarea României ca principal procesator agroalimentar din Sud-Estul Europei până în 2029.
Provocarea pentru fermierii ieșeni
Pentru județul Iași, unde suprafețele extinse de teren arabil sunt adesea administrate de ferme care nu dețin niciun cap de animal, avertismentul ministrului reprezintă un semnal de alarmă. Trecerea de la vegetal la mixt (vegetal + zootehnie) necesită investiții masive în grajduri, genetică și sisteme de gestionare a dejecțiilor.
De ce nu mai este rentabil doar vegetalul?
- Volatilitatea prețurilor: Bursa cerealelor este tot mai imprevizibilă.
- Costul inputurilor: Îngrășămintele și motorina cresc constant, reducând marja de profit a culturilor de bază.
- Politica UE: Subvențiile se mută către activități care generează reziliență alimentară și economie circulară.
Discursul ministrului Barbu forțează o „reprofesionalizare” a agriculturii românești. Deși tranziția va fi dureroasă pentru cei obișnuiți cu agricultura „din tractor”, ea este singura cale prin care valoarea adăugată rămâne în comunitățile locale din Moldova. Întrebarea rămâne: vor fi suficiente liniile de finanțare pentru ca un fermier mediu din Iași să poată construi o fermă de vaci sau o unitate de procesare în timp util?