Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli FRULEG-RO a solicitat public autorităților de la București și Bruxelles activarea urgentă a unor mecanisme pentru despăgubiri îngheț pomicultură, pe fondul unei primăveri climatice extreme. Organizația, care reprezintă interesele producătorilor de fructe și legume, avertizează că numeroase exploatații pomicole din România se află în pragul colapsului financiar. Din cauza succesiunii de temperaturi negative din ultimele săptămâni, capacitatea fermierilor de a-și continua activitatea în sezonul următor este sever limitată de lipsa lichidităților.
Culturile cele mai expuse în acest moment sunt cele de cais, piersic, cireș, măr și viță-de-vie. Membrii asociației raportează daune semnificative în majoritatea regiunilor pomicole, unde alternanța între zilele neobișnuit de calde și nopțile cu temperaturi sub pragul de îngheț a compromis mugurii și florile aflate deja în plin proces de vegetație.
Cronologia fenomenelor meteo: Nouă episoade de îngheț într-o singură lună
Datele tehnice colectate de FRULEG-RO arată că primăvara anului 2026 a fost marcată de un fenomen meteorologic atipic prin durată și repetiție. Începând cu data de 8 aprilie și până la începutul lunii mai, s-au înregistrat cel puțin nouă episoade distincte de îngheț târziu. Acestea au măturat succesiv regiuni întregi, de la Transilvania, Crișana și Maramureș, până în Moldova și zonele subcarpatice.
Impactul cel mai dur a fost resimțit în intervalul 30 aprilie – 3 mai. În această perioadă, vegetația era deja mult prea avansată pentru a mai putea rezista frigului, ceea ce a dus la o rată de pierdere a producției de aproape 100% în anumite bazine pomicole specializate. În timp ce sudul țării și Dobrogea au avut perioade de respiro, restul teritoriului a suferit din cauza expunerii prelungite la temperaturi negative care au anulat eficiența sistemelor de protecție clasice, precum fumigația sau aspersiunea.
Soluțiile propuse: Fondul de risc și rezerva de criză a Uniunii Europene
În fața acestei situații, producătorii agricoli consideră că singura soluție sustenabilă este utilizarea instrumentelor financiare prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027. Lucian Florea, președintele FRULEG-RO, a subliniat că actualul cadru legislativ permite intervenții rapide prin mecanisme de solidaritate între fermieri.

Asociația propune o abordare pe două paliere pentru acordarea de despăgubiri îngheț pomicultură:
-
Fondul de risc național (Intervenția DR-32): Acesta este un instrument de asigurare colectivă, gestionat de APIA și alimentat prin reținerea a 3% din plățile directe ale fermierilor din Pilonul I.
-
Fondul de rezervă agricol al UE: O resursă financiară de urgență care poate fi accesată în caz de catastrofe naturale sau evenimente climatice de amploare care perturbă piața unică.
„Pentru multe ferme continuarea activității este imposibilă”, a declarat Lucian Florea. Fermierii susțin că fondul de risc constituit la nivel național este cel mai potrivit pentru a acoperi pierderi FRULEG-RO și ale altor producători, deoarece a fost gândit tocmai pentru a interveni în situații de forță majoră climatică, funcționând complementar cu sprijinul venit de la Comisia Europeană.
Riscul de decapitalizare și impactul asupra pieței locale
Dincolo de cifrele din bilanțurile contabile, criza actuală ridică semne de întrebare asupra siguranței alimentare și a prețurilor de la raft. O livadă de pomi fructiferi necesită investiții constante în tratamente și întreținere, chiar și în anii fără producție. Fără un capital de lucru asigurat prin compensații, mulți pomicultori se vor vedea obligați să abandoneze plantațiile sau să reducă schemele de tratament, ceea ce va afecta calitatea fructelor pe termen lung.
În contextul acestui îngheț târziu 2026, experții agronomi avertizează că evaluarea pagubelor trebuie făcută cu rigurozitate. Estimările preliminare sugerează că bazinele pomicole din regiunea Moldovei, inclusiv zonele limitrofe Iașului, vor avea de suferit în ceea ce privește oferta de fructe de sezon, ceea ce ar putea duce la o creștere a importurilor.
Fermierii insistă ca autoritățile să nu subestimeze amploarea fenomenului. Aceștia cer ca procesul de evaluare în teren să fie demarat imediat, astfel încât datele să poată fi transmise către Comisia Europeană în vederea obținerii sprijinului financiar suplimentar necesar pentru salvarea sectorului pomicol românesc.