Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan nu are competențele legale necesare pentru a restructura sau modifica sistemul antigrindină, în ciuda anomaliilor financiare și operaționale reclamate în sector. Șeful Executivului a subliniat că actualul context politic limitează sever capacitatea de intervenție a echipei sale guvernamentale. Deciziile majore privind rachetele antigrindină și managementul fondurilor din subordinea Ministerului Agriculturii vor fi amânate până la instalarea unui guvern cu depline puteri.
Blocaj administrativ la Ministerul Agriculturii
Modificările substanțiale în gestionarea infrastructurii de combatere a căderilor de grindină rămân blocate din cauza statutului juridic al actualului Cabinet. Administrația centrală recunoaște existența unor disfuncționalități majore, însă legislația interzice unui executiv interimar să inițieze reforme structurale sau politici publice noi.
Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că deficiențele operaționale erau cunoscute la nivelul aparatului guvernamental, fiind documentate de fostul ministru Florin Barbu. Printre vulnerabilitățile identificate se numără monopolul anumitor companii private și mecanismele netransparente de decontare a lansărilor de vectori.
„Zona de anti-grindină a fost și este în subordine a Ministerului Agriculturii. Știu din discuțiile pe care fostul ministru Barbu mi le-a prezentat că erau probleme legate de această zonă, de societățile care aveau dreptul să lanseze, de exemplu, rachete anti-grindină, de sistemul de plăți pentru acest tip de servicii. Dar este evident că modificări substanțiale în această zonă sau în alte zone care țin de politici publice, actualul guvern nu le mai poate face, dat fiind situația de interimat”, a declarat Bolojan.
Disputele dintre fermieri rămân nerezolvate
Dincolo de problemele birocratice, sistemul antigrindină generează tensiuni majore în teritoriu, în special în bazinele legumicole și viticole din județul Iași și din restul regiunii Moldovei. Producătorii agricoli sunt divizați în funcție de specificul culturilor și de tehnologiile folosite în exploatații.
Pe de o parte, cultivatorii fără sisteme de irigații susțin că utilizarea rachetelor dispersează norii și accentuează seceta pedologică severă. Pe de altă parte, deținătorii de plantații pomicole și viticole de mare valoare consideră infrastructura vitală pentru protejarea investițiilor împotriva fenomenelor meteo extreme.
Actualul Executiv a precizat că prioritățile imediate se limitează strict la asigurarea continuității administrative și la absorbția fondurilor europene.
„Astăzi putem să administrăm ceea ce avem, să încercăm să rezolvăm aceste urgențe care țin de fondurile europene, de celelalte proiecte foarte importante pentru România, dar probleme care necesită competențe de guvern cu depline puteri nu le putem rezolva în această zonă. Știu de speța în general, de abordările diferite dintre cei care au plantații irigate și cei care fac agricultură, să spunem, fără irigații pe aceste teme. Și sigur, va trebui găsită o soluție în anii următori”, a conchis premierul.
Calendarul incert al reformelor tehnice
Efectele acestui interimat politic se vor răsfrânge direct asupra campaniei agricole curente. Fermierii ieșeni vor fi obligați să își asigure culturile prin mecanisme private sau să suporte pierderile pe cont propriu, în condițiile în care rețeaua națională va funcționa după vechile regulamente, intens contestate.
O eventuală modificare a cadrului legal pentru lansarea de rachete antigrindină va putea fi dezbătută abia după formarea unei noi majorități parlamentare stabile. Până atunci, Ministerul Agriculturii va asigura exclusiv mentenanța punctelor de lansare existente, fără a aduce corecții sistemului de plăți sau modului de operare a stațiilor.