Autoritatea Națională Fitosanitară a organizat o întâlnire de lucru în format hibrid cu tema „Flavescența aurie în România, o amenințare emergentă pentru viticultură – necesitatea unei acțiuni coordonate”, eveniment care a adus la aceeași masă specialiști fitosanitari, cercetători și reprezentanți din sectorul viticol pentru a stabili o strategie unitară de combatere a acestei boli extrem de agresive. Întâlnirea reprezintă un semnal de alarmă major pentru podgoriile din județul Iași și de la nivel național, în condițiile în care patogenul poate distruge plantații întregi dacă extinderea sa nu este stopată la timp prin măsuri radicale și monitorizare strictă.
Această mobilizare instituțională vine în contextul în care fenomenul a depășit faza unor incidente izolate pe continentul european, devenind o problemă de siguranță economică pentru statele cu tradiție viticolă producătoare de vin.
Riscul extinderii și experiența statelor europene
Flavescența aurie a viței-de-vie este provocată de Grapevine flavescence dorée phytoplasma și reprezintă una dintre cele mai severe amenințări fitosanitare actuale. În state europene cu tradiție recunoscută precum Franța, Italia și Ungaria, această boală s-a extins deja în numeroase regiuni viticole importante, transformându-se într-o criză structurală extrem de dificil de gestionat de către autorități și fermieri.
Pentru România, prevenția timpurie și acțiunea coordonată reprezintă singurele mecanisme eficiente prin care se poate evita un scenariu similar, capabil să compromită investițiile majore realizate în reconversia plantațiilor în ultimul deceniu.
Răspândirea bolii este strâns legată de prezența unui vector biologic, cicada Scaphoideus titanus, o insectă care transmite fitoplasma de la o plantă la alta în timpul hrănirii. Din acest motiv, strategiile dezbătute de specialiști nu vizează doar distrugerea plantelor afectate, ci mai ales controlul strict al populațiilor acestei insecte prin tratamente direcționate și monitorizare permanentă.
Mobilizarea mediului academic și a marilor asociații
Amploarea evenimentului organizat de Autoritatea Națională Fitosanitară este demonstrată de lista extinsă a entităților profesionale și științifice care au participat la dezbateri. Dialogul a reunit structurile de conducere și decizie din întreaga industrie autohtonă.
La această întâlnire de lucru au participat reprezentanți de rang înalt ai următoarelor instituții:
-
ONIV – Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă;
-
ONVPV – Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole;
-
Stațiunile de cercetare-dezvoltare vitivinicolă și ICDVV Valea Călugărească – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, din cadrul ASAS – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”;
-
ISTIS – Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor;
-
Laboratorul Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească, din cadrul LCCSMS – Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor;
-
Universitățile și facultățile de horticultură cu activitate în domeniul viticulturii.
Prin corelarea datelor de laborator cu expertiza din teren a producătorilor, grupul de lucru își propune să definească o hartă clară a zonelor de risc din țară și să accelereze timpii de răspuns la apariția primelor focare.
Tabloul clinic al unei infecții de carantină
Recunoașterea rapidă a simptomelor pe care le dezvoltă vița-de-vie reprezintă prima linie de apărare pe care sectorul viticol o are la dispoziție în acest moment. Manifestările bolii pot varia în funcție de soiul de struguri, de condițiile climatice locale și de stadiul de vegetație al plantei.
Efectele biologice ale infecției includ o serie de modificări ușor de detectat la o inspecție vizuală atentă:
-
Frunzele se îngălbenesc sau se înroșesc, în funcție de soiul afectat;
-
Frunzele se răsucesc spre partea inferioară și devin extrem de fragile la atingere;
-
Lăstarii tineri rămân verzi, nu se lemnifică și nu se maturează normal în perioada de toamnă;
-
Strugurii nu se dezvoltă corespunzător, manifestă fenomene de stafidire sau pot cădea în masă înainte de vreme.
Fermierii care observă aceste anomalii în podgorii sunt obligați să nu ignore semnele, deoarece evoluția bolii este ireversibilă la nivelul fiecărui butuc infectat în parte.
Impactul economic asupra exploatațiilor agricole
Consecințele economice ale pătrunderii patogenului flavescența aurie într-o regiune viticolă pot fi deosebit de severe, afectând atât viabilitatea financiară a producătorilor individuali, cât și reputația comercială a întregului bazin viticol. Spre deosebire de alte boli comune, cum sunt mana sau făinarea, această fitoplasmoză nu poate fi tratată direct cu produse agrochimice pentru a vindeca planta.
Impactul financiar direct se traduce prin pierderi imediate și costuri pe termen lung:
-
Scăderea bruscă și masivă a producției de struguri în zonele afectate;
-
Costuri suplimentare substanțiale pentru monitorizarea vectorilor și aplicarea schemelor speciale de combatere;
-
Obligația legală de eliminare completă a plantelor infectate, inclusiv a sistemului radicular al acestora;
-
Pierderi mari de timp și cheltuieli logistice semnificative pentru operațiunile de replantare a suprafețelor compromise;
-
Afectarea severă a plantațiilor din zone viticole întregi, dacă managementul crizei nu se realizează printr-o abordare coordonată național.
Dincolo de pierderea directă a recoltei din anul curent, distrugerea materialului săditor matur înseamnă anularea unor investiții financiare care au nevoie de cel puțin trei sau patru ani de la replantare pentru a redeveni rentabile.
Ghidul de acțiune obligatoriu pentru producători
Pentru reducerea riscurilor de propagare a bolii, Autoritatea Națională Fitosanitară recomandă implementarea imediată a unui set de măsuri preventive în toate exploatațiile de profil din țară. Fiecare producător trebuie să acționeze ca un agent de monitorizare în propria fermă.
Setul de bune practici fitosanitare include următoarele obligații tehnice:
-
Verificați periodic și minuțios plantațiile în perioadele critice de vegetație;
-
Folosiți capcane galbene lipicioase plasate în podgorie pentru monitorizarea prezenței vectorului biologic;
-
Aplicați tratamente cu insecticide omologate împotriva vectorului Scaphoideus titanus, respectând cu strictețe avertizările emise de laboratoarele regionale;
-
Eliminați complet și distrugeți prin ardere plantele infectate imediat ce prezența bolii a fost suspectată sau confirmată;
-
Utilizați la înființarea culturilor noi numai material săditor certificat, însoțit de pașaportul fitosanitar corespunzător;
-
Colaborați strâns cu oficiile fitosanitare județene pentru sprijin de specialitate, informare corectă și confirmarea oficială a măsurilor necesare.
Vița-de-vie înseamnă muncă, timp și investiție pe termen lung, iar protejarea podgoriilor începe cu o atitudine responsabilă a fiecărui viticultor în parte. Prin această întâlnire de lucru de amploare, instituțiile statului caută să ofere suportul tehnic necesar pentru ca lupta împotriva acestui patogen periculos să fie una eficientă, salvgardând astfel patrimoniul viticol național.