Comisia Europeană a prelungit oficial interdicția aplicată pentru activitățile de export de ovine și caprine din România către țările terțe până la data de 31 decembrie 2026. Măsura menține totodată și restricțiile deja în vigoare pentru livrările destinate statelor membre ale Uniunii Europene. Decizia de la Bruxelles vine ca urmare a depistării unui focar de pesta micilor rumegătoare în județul Mureș, oficialii europeni considerând că riscul de răspândire a acestei boli este unul foarte ridicat pe teritoriul național.
Această hotărâre reprezintă o lovitură extrem de grea pentru sectorul zootehnic românesc. Crescătorii de animale și asociațiile de profil subliniază faptul că suspendarea livrărilor internaționale va genera pierderi financiare masive în mediul rural.
Impactul economic major asupra fermierilor români în contextul restricțiilor europene
„Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România”, a transmis ministrul interimar al agriculturii printr-o informare oficială publicată pe pagina sa. Oficialul a evidențiat faptul că măsurile de control impuse de forurile de la Bruxelles depășesc severitatea acțiunilor luate în cazuri similare din alte state membre ale Uniunii Europene.
„Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a completat ministrul. Această abordare uniformă afectează inclusiv județe precum Iași, unde nu au fost înregistrate cazuri de boală, dar unde fermierii sunt privați de dreptul de a-și vinde animalele la export.
Ascensiunea comercială a României și riscul pierderii piețelor internaționale
Blocajul vine într-un moment de vârf pentru zootehnia națională. „România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețele din afara Uniunii. Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală”, se mai arată în documentul citat. Pierderea acestor piețe de desfacere, obținute cu eforturi logistice și financiare uriașe, poate duce la prăbușirea prețurilor pe piața internă din cauza supraofertei.
Echilibrul dintre siguranța alimentară și stabilitatea financiară a exploatațiilor trebuie menținut prin decizii corect fundamentate medical și economic. „Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale”, subliniază ministrul agriculturii.
Planul de urgență solicitat pentru salvarea sectorului zootehnic
Rezolvarea acestei crize majore depinde acum în mod direct de capacitatea instituțiilor de control de a prezenta argumente solide în fața partenerilor europeni. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are responsabilitatea de a schimba această strategie de carantină totală.
„ANSVSA trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune eficient, riguros și credibil, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil”, a conchis ministrul interimar în mesajul său public.
Conform specialiștilor consultați de AgroIași, acceptarea unei regionalizări a restricțiilor este singura cale prin care fermierii din restul țării pot relua livrările. Datele tehnice și rapoartele oficiale ale Comisiei Europene arată că închiderea granițelor pentru o perioadă de aproape doi ani va forța multe ferme mici să își reducă activitatea sau să intre în faliment, costurile cu furajarea animalelor devenind imposibil de acoperit în lipsa veniturilor din vânză