Autoritățile veterinare din România au confirmat oficial prezența unui nou serotip al virusului care provoacă boala limbii albastre (Bluetongue), identificat într-o exploatație de bovine din localitatea Cujmir, județul Mehedinți. Apariția serotipului 3, o premieră pentru teritoriul național, pune presiune asupra sectorului zootehnic într-un moment în care activitatea insectelor vector este în plină ascensiune din cauza condițiilor climatice.
Focarul a fost raportat oficial pe data de 8 mai 2026, deși debutul infecției este estimat de specialiști pentru ziua de 3 mai. Conform datelor furnizate de Organizația Internațională pentru Sănătatea Animalelor (WAHIS), virusul a fost detectat într-o fermă ce deține un efectiv de 46 de bovine. Particularitatea acestui caz constă în absența semnelor clinice vizibile la animalele afectate, prezența patogenului fiind descoperită „în urma testării animalelor într-un centru de colectare”.
Diagnosticul de certitudine a fost stabilit prin test RT-PCR de către Institutul pentru Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA). Această nouă tulpină, serotipul 3, se adaugă unei hărți epidemiologice tot mai complexe; dacă până anul trecut România se confrunta predominant cu serotipul 4, finalul anului 2025 a adus primele confirmări ale serotipului 8, iar acum presiunea crește prin această a treia variantă virală.
Dinamica transmiterii și riscurile pentru efectivele de rumegătoare
Boala limbii albastre nu este o afecțiune contagioasă prin contact direct între animale, ci este transmisă exclusiv prin vectori hematofagi, respectiv insecte din genul Culicoides. Această modalitate de propagare face ca eradicarea rapidă a unui focar să fie extrem de dificilă în perioadele calde, când densitatea insectelor este maximă.
Deși bovinele din focarul de la Cujmir nu au manifestat simptome, specialiștii ANSVSA avertizează că dinamica bolii diferă major în funcție de specie. „În mod normal, ovinele prezintă semnele cele mai severe, în timp ce bovinele sunt de obicei afectate de forme inaparente clinic”, precizează autoritatea sanitar-veterinară. Această asimetrie clinică transformă bovinele în rezervoare silențioase de virus, care pot întreține circulația virală în teritoriu fără a alerta fermierul prin mortalități imediate.
În cazul ovinelor, simptomatologia include febră, hipersalivație, edeme la nivelul capului și, în cazurile grave, cianozarea limbii, fapt ce conduce adesea la pierderi economice masive prin scăderea producției sau decesul animalelor.
Măsuri de urgență și protocolul de restricții în Mehedinți
În urma confirmării focarului, autoritățile au activat protocoalele de siguranță pentru a limita dispersia serotipului 3 în alte județe. Potrivit raportului WAHIS, măsurile implementate în prezent includ:
-
Dezinfecția spațiilor de cazare și a mijloacelor de transport.
-
Controlul mișcării animalelor, prin restricționarea ieșirilor și intrărilor din zonele afectate fără aviz veterinar.
-
Monitorizarea și supravegherea epidemiologică constantă în interiorul și în afara zonelor de restricție.
-
Trasabilitatea riguroasă a tuturor exemplarelor care au tranzitat centrul de colectare vizat.
-
Supravegherea vectorilor pentru a determina gradul de infestare cu insecte din genul Culicoides.
Deși până la această oră nu au fost raportate mortalități, focarul este considerat „în desfășurare”. Riscul major este reprezentat de potențiala extindere către fauna sălbatică, unde rumegătoarele libere pot asigura un circuit permanent al virusului, imposibil de controlat prin măsuri de biosecuritate clasice.
Perspectivele controlului: Vaccinarea și barierele biologice
Controlul eficient al virusului boala limbii albastre necesită o abordare integrată, care depășește simpla restricție de mișcare a animalelor. „Vaccinarea speciilor susceptibile nu numai că protejează animalele de infecţie, ci şi reduce sau previne viremia, diminuându-se astfel circulaţia virală”, notează experții în domeniu. Totuși, vaccinarea trebuie să fie specifică serotipului circulant, ceea ce implică adaptarea rapidă a stocurilor de vaccin pentru noua variantă identificată.
Pe lângă imunizare, fermierii sunt încurajați să utilizeze măsuri de barieră pentru a reduce contactul cu insectele vector. Acestea includ:
-
Folosirea produselor repelente și a insecticidelor specifice (precum ivermectina și organofosforicele).
-
Adăpostirea animalelor în spații protejate cu plase fine în perioadele de activitate maximă a insectelor (amurg și zori).
-
Eliminarea zonelor cu apă stătătoare din proximitatea fermelor, care servesc drept mediu de înmulțire pentru vectori.
În ciuda eficienței lor teoretice, aceste măsuri „sunt rareori utilizate de fermieri pentru că sunt dificil de aplicat sau prea costisitoare”, o realitate economică ce lasă sectorul zootehnic vulnerabil în fața unor tulpini virale noi. Pentru fermierii din regiunea Moldovei, deși focarul actual este localizat în sud-vestul țării, vigilența trebuie să rămână ridicată, având în vedere viteza cu care insectele pot fi purtate de masele de aer pe distanțe considerabile.
Care credeți că ar fi impactul cel mai mare asupra exploatației dumneavoastră dacă restricțiile de mișcare a animalelor s-ar extinde la nivel regional?