Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) demarează sâmbătă, 11 mai, a doua acțiune tematică de control din acest an, campanie care vizează în mod direct efectuarea de controale ANF la tomate și castraveți românești timpurii. Inspectorii fitosanitari vor preleva probe suplimentare din marile bazine legumicole pentru a verifica dacă producătorii respectă normele de utilizare a produselor de protecție a plantelor. Această măsură vine ca un răspuns la vulnerabilitățile identificate în anii precedenți în perioada de recoltare a legumelor de primăvară.
Potrivit calendarului oficial, campania se va desfășura în perioada 11 mai – 30 iunie. Pe lângă monitorizarea de rutină inclusă în Programul Național, ANF a decis suplimentarea verificărilor cu 500 de probe noi: 400 pentru tomate și 100 pentru castraveți. Extinderea eșantionării are rolul de a crește gradul de încredere al consumatorilor în produsele românești care ajung pe rafturile magazinelor și în piețele din Iași și restul țării.
Istoricul neconformităților: De ce sunt vizate roșiile
Interesul major pentru aceste controale ANF la tomate este fundamentat pe datele colectate pe parcursul anului trecut. Statisticile arată că roșiile, deși sunt printre cele mai căutate legume de pe masa românilor, au generat și cele mai multe îngrijorări în laboratoarele fitosanitare.
„Pentru că, anul trecut, roșiile — unul dintre cele mai consumate produse vegetale în sezon — au înregistrat și cel mai mare număr de neconformități, respectiv 23. Este adevărat că au fost și printre cele mai analizate sortimente, însă tocmai acest lucru arată cât de importantă este monitorizarea lor atentă”, precizează reprezentanții instituției.
Această cifră trebuie privită în context: roșiile sunt și cele mai testate legume, ceea ce crește matematic probabilitatea depistării unor nereguli. Totuși, prezența unor reziduuri de pesticide peste limita legală în 23 de cazuri a fost un semnal de alarmă suficient pentru a justifica o supraveghere mai riguroasă în 2026.
Strategia de eșantionare și siguranța alimentară
Obiectivul Autorității Naționale Fitosanitare pentru anul curent este atingerea unui prag psihologic și tehnic de peste 1.000 de probe de tomate analizate. Această capacitate de control sporită urmărește să acopere nu doar culturile din solarii, ci și pe cele de câmp, care vor intra în faza de recoltare la mijlocul verii.
Etapele de control sunt structurate astfel pentru a asigura siguranța alimentară:
-
Etapa I (11 mai – 30 iunie): Focus pe tomatele și castraveții cultivați în spații protejate (sere și solarii).
-
Etapa II (iulie – august): Monitorizarea tomatelor de sezon, cultivate direct în câmp.
-
Monitorizarea permanentă: Verificarea registrelor de evidență a tratamentelor fitosanitare de la nivelul fermelor.
Această abordare pe etape permite o trasabilitate mai bună a produselor. Calitatea alimentelor depinde direct de modul în care legumicultorii respectă timpul de pauză între aplicarea unui tratament și momentul recoltării, aspect monitorizat cu strictețe în timpul acestor verificări.
Impactul asupra pieței și responsabilitatea producătorilor
Prin aceste acțiuni tematice, Autoritatea Națională Fitosanitară nu urmărește doar sancționarea abaterilor, ci și conformarea voluntară a fermierilor. Riscurile pentru cei care utilizează substanțe neautorizate sau depășesc dozele recomandate sunt majore, mergând de la amenzi administrative până la distrugerea întregii cantități de marfă neconformă.
„Obiectivul pentru anul 2026 este depășirea pragului de 1.000 de probe de tomate prelevate și analizate, astfel încât unul dintre cele mai consumate produse de către români să fie verificat atent și să poată ajunge pe piață în condiții de siguranță”, afirmă oficialii ANF.
Pentru consumatorul final, intensificarea acțiunilor de tip controale ANF la tomate reprezintă o garanție a calității. Într-o perioadă în care presiunea prețurilor și concurența importurilor sunt ridicate, menținerea unui standard înalt pentru legumele românești este esențială pentru viabilitatea economică a bazinelor legumicole. Monitorizarea riguroasă a limitelor pentru reziduuri de pesticide rămâne singura metodă științifică prin care se poate certifica faptul că marfa de pe piață nu pune în pericol sănătatea publică.