Piața națională pentru export de ovine se află într-un moment de criză profundă, după ce Comisia Europeană a impus o decizie de suspendare a livrărilor de rumegătoare mici către țările terțe. Măsura a determinat convocarea de urgență a celulei de criză de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Președintele instituției, Alexandru Bociu, a anunțat joi că poartă discuții intensive cu experții europeni pentru a găsi o cale de deblocare a schimburilor comerciale. În același timp, autoritățile de la București au confirmat că refuză opțiunea vaccinării în masă a efectivelor naționale, o decizie care ar compromite definitiv livrările de carne și lapte pe piața unică europeană.
Măsura stabilită la nivel european afectează direct mii de fermieri din întreaga țară, într-o perioadă în care vânzările externe reprezentau principala sursă de venit pentru exploatațiile zootehnice naționale.
Dialog tehnic cu Comisia Europeană și mobilizarea epidemiologilor din Consiliul Științific
Conducerea autorității veterinare consideră că sancțiunile aplicate de oficialii comunitari sunt disproporționate în raport cu situația sanitar-veterinară reală din teren. Din acest motiv, echipele de specialiști din România poartă discuții aplicate cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a stabili un calendar clar de ridicare a restricțiilor.
„Știți foarte bine că, în urmă cu aproximativ o lună, am primit o decizie, spun eu, disproporționată, din partea Comisiei Europene, de a închide exporturile de ovine și caprine către țările terțe. Din acel moment, împreună cu domnul viceprim-ministru Tánczos Barna, căruia profit de această ocazie să îi mulțumesc pentru toată implicarea și deschiderea de care a dat dovadă pentru rezolvarea acestei probleme, am efectuat vizite la Comisia Europeană și am stat de vorbă cu comisarul european pentru a găsi cele mai bune soluții de ieșire din această criză. Tot în această perioadă, am reușit să avem ședințe cu crescătorii de ovine, atât la nivel central, cât și, în cascadă, la nivel teritorial, prin directorii direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor. Au fost convocate grupuri de lucru și am avut ședințe și discuții cu experții Comisiei Europene pentru a găsi cea mai bună soluție de ieșire din această situație. Astăzi, la ora la care vorbim, experții tehnici ai ANSVSA sunt în dialog cu experții Comisiei Europene”, a declarat Alexandru Bociu, președintele ANSVSA.
Evaluarea riscurilor epidemiologice s-a desfășurat în mod intensiv pe parcursul întregii zile de joi, prin implicarea directă a cadrelor universitare și a cercetătorilor din domeniu.
„La ora 16:00 vom avea o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA. Vorbim aici despre cei mai importanți epidemiologi pe care îi are România. La ora 17:00 vom avea o ședință cu celula de criză, care a fost convocată pentru a ieși din această situație. Vreau să menționez faptul că la toate aceste ședințe participă și domnul viceprim-ministru Tánczos Barna”, a adăugat Alexandru Bociu.
Refuzul vaccinării în masă și miza economică de pe piețele internaționale
Decizia de a nu aplica o schemă națională de imunizare generalizată a fost luată pentru a proteja statutul sanitar al țării pe piața unică. Dacă fermele ar aplica un astfel de program de vaccinare, comerțul cu lapte, brânzeturi și carne în interiorul Uniunii Europene ar fi oprit pe termen nedeterminat.
Păstrarea accesului pe piața comunitară rămâne prioritară pentru menținerea echilibrului financiar în cadrul fermelor comerciale și al unităților de procesare.
„Au existat tot felul de speculații: vaccinăm sau nu vaccinăm. Vreau să spun de la început că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă, la nivel național, a efectivelor de ovine. Dacă mergem pe vaccinarea în masă, la nivel național, nu facem decât să blocăm Europa pentru carnea, laptele și produsele lactate provenite din România. Am reușit împreună, în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. Vorbim aici despre 350 de milioane de euro din exportul de ovine vii, iar diferența provine din exportul de carcase. Devenim numărul unu în Europa. Ajungem pe podium. Devenim cei mai buni și primim o decizie, spun eu, disproporționată, din partea Comisiei Europene, de a nu mai exporta către țările terțe. Sunt convinc că, prin unitate, vom reuși să depășim această situație”, a explicat președintele autorității.
Ritmul accelerat de creștere al activității din primele cinci luni din 2026 arată clar dimensiunea economică a acestui sector zootehnic:
-
Încasările brute generate de vânzările pe piețele externe au atins pragul de 500 de milioane de euro în intervalul ianuarie – mai 2026.
-
Livrările de animale vii în țările terțe au reprezentat componenta principală, cu o valoare de 350 de milioane de euro.
-
Comerțul exterior cu carcase procesate a completat bilanțul financiar cu o sumă de 150 de milioane de euro.
Riscurile financiare pentru crescătorii de animale din toate regiunile țării
Efectele aplicării restricțiilor comerciale se răsfrâng direct asupra fermelor de îngrășare și a crescătorilor din întreaga țară. Blocarea încărcărilor pentru transporturile maritime înseamnă menținerea efectivelor în adăposturi, proces care generează costuri zilnice suplimentare cu hrana și îngrijirea animalelor.
Producătorii agricoli din toate județele se confruntă deja cu o reducere substanțială a masei verzi pe pășuni din cauza perioadelor prelungite de secetă, fiind obligați să achiziționeze furaje din piață la prețuri ridicate.
Fără o reluare rapidă a expedierilor externe, există riscul ca o cantitate uriașă de animale să fie direcționată spre piața internă. O astfel de supraofertă ar putea duce la o prăbușire a prețurilor la poarta fermei, punând în pericol stabilitatea financiară a exploatațiilor zootehnice.
Informații suplimentare despre evoluția restricțiilor sanitare și despre contextul general al deciziei pot fi citite pe platforma Digi24. De asemenea, analizele de profil și evoluția politicilor agricole la nivel național pot fi urmărite direct pe platforma AgroIași.