O noua schema de finantare pentru fermele mici din Romania este in curs de negociere intre Ministerul Agriculturii, Ministerul Finantelor si Banca Mondiala, proiectul avand ca scop sustinerea exploatatiilor de dimensiuni reduse care nu pot accesa credite bancare clasice. Acest program va functiona in paralel cu resursele alocate prin Planul Strategic National si va finanta asocierea, procesarea locala, managementul riscurilor si tranzitia catre tehnologii moderne.
Anuntul privind noua linie de creditare si sprijin a fost facut de ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, in cadrul unei emisiuni difuzate de AGRO TV. Oficialul a precizat ca initiativele tehnice au fost demarate anterior si preluate in dialogul cu Ministerul Finantelor, structura finala a programului urmand sa fie definitivata in urmatoarele luni.
Blocajul creditarii in sectorul exploatatiilor traditionale
Exploatatiile agricole de subzistenta si semisubzistenta reprezinta o pondere majora in structura funciara a Romaniei, insa capacitatea lor de dezvoltare este limitata grav de criteriile rigide ale sistemului bancar comercial. Lipsa unor garantii solide, absenta unui istoric financiar consistent si incapacitatea cronica de a asigura cofinantarea pentru mari proiecte europene blocheaza modernizarea acestui segment economic rural.
Noul mecanism financiar gandit alaturi de expertii internationali isi propune sa elimine aceste bariere specifice prin crearea unor instrumente de garantare adaptate. Obiectivul central il reprezinta stimularea asocierii in cooperative, transformand micii producatori individuali in entitati comerciale capabile sa isi prelucreze si sa isi valorifice productia fara intermediari.
Conform declaratiilor oficiale, proiectul pune accent pe instrumentarea unor masuri clare de coagulare a fermelor mici. Se urmareste in mod direct finantarea activitatilor de procesare, astfel incat sa se reduca lungimea lantului alimentar, iar valoarea adaugata sa ramana la producator.
Digitalizarea agriculturii si acoperirea minusurilor din fonduri europene
O alta componenta majora a programului vizeaza tehnologizarea exploatatiilor, un capitol deficitar in alocarile financiare actuale. Desi tranzitia digitala este esentiala pentru optimizarea costurilor de productie atat in zootehnie, cat si in sectorul vegetal, actualele linii de fonduri europene in agricultura nu acopera eficient aceste nevoi stringente prin masuri dedicate.
Ministerul Agriculturii recunoaste ca in prezent lipseste o interventie suficient de bine definita pentru digitalizarea fermelor. Din acest motiv, structura gandita cu Banca Mondiala va include transferul de tehnologie si sisteme de management al riscului, esentiale in contextul schimbarilor climatice extreme din ultimii ani.
„Avem nevoie de instrumente complementare fondurilor europene, exact ce spuneam, pentru credit sau pentru transfer de tehnologie, pentru managementul riscului, pentru digitalizare, care aproape complet lipsește din agricultură, din fondurile europene. Deci nu avem noi o măsură țintită pe digitalizare”, a subliniat Tánczos Barna.
Impactul estimat asupra satului romanesc
Pentru a intelege amploarea acestui demers, trebuie mentionat ca sumele totale puse in discutie se ridica la cateva sute de milioane de euro. Deschiderea manifestata de Ministerul Finantelor ofera proiectului premisele unei implementari rapide, imediat ce negocierile tehnice cu forul bancar mondial vor fi finalizate.
Fata de alocarile rigide din Planul Strategic PAC, unde birocratia si criteriile de selectie favorizeaza adesea exploatatiile mari, aceasta finantare complementara ar putea flexibiliza piata creditului agricol. Pentru regiunea Moldovei si in special pentru judetul Iasi, unde fermele mici detin o suprafata agricola semnificativa, un astfel de program reprezinta sansa capitalizarii reale a satelor si a reducerii decalajelor economice fata de fermele din vestul tarii.