Sectorul horticol din România a beneficiat de un flux financiar masiv în ultimul deceniu, depășind pragul de 1 miliard de euro alocat pentru investiții în horticultură prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Datele au fost prezentate oficial în deschiderea evenimentului Zilele Horticulturii Bucureștene 2026, subliniind impactul pe care aceste fonduri nerambursabile AFIR l-au avut asupra producției primare și a procesării.
Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a evidențiat faptul că aceste sume reprezintă nu doar cifre statistice, ci proiecte concrete care au schimbat fața pomiculturii, legumiculturii și viticulturii românești. Finanțările, provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, au vizat eliminarea deficitelor structurale din ferme.
Impactul capitalului european asupra producției și depozitării
Distribuția fondurilor a urmărit în mod strategic atât creșterea capacității de producție, cât și veriga lipsă a lanțului valoric: depozitarea și procesarea. În absența unor spații de stocare cu temperatură controlată, producătorii români au fost istoric vulnerabili în fața importurilor masive din afara sezonului.
Potrivit analizei prezentate de conducerea AFIR, dezvoltarea horticulturii depinde direct de transformarea proiectelor scriptice în unități de producție funcționale. Această infuzie de capital a permis multor exploatații pomicole să își reînnoiască plantațiile cu soiuri productive și să implementeze sisteme moderne de irigații.
Sursa foto: fecebook AFIR
Adrian CHESNOIU: „Peste 1 miliard de euro a fost alocat în horticultură din 2017 și până în prezent prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și prin cofinanțarea de la Bugetul de stat. Fondurile nerambursabile gestionate de AFIR au contribuit semnificativ la dezvoltarea agriculturii românești – fie că vorbim de pomicultură, de legumicultură, de struguri de masă sau de floricultură, iar următorii ani depind, în mare măsură, de capacitatea noastră comună de a păstra ritmul atragerii fondurilor europene, de a reduce blocajele și de a transforma proiectele în investiții concrete.”
Digitalizarea și simplificarea accesului la fonduri nerambursabile AFIR
Dincolo de componenta financiară, direcția asumată de AFIR vizează reducerea birocrației care, în trecut, descuraja micii fermieri să acceseze fonduri europene. Procesul de digitalizare a depunerii proiectelor și monitorizarea electronică a plăților sunt elemente cheie pentru menținerea unei rate ridicate de absorbție.
Directorul general al agenției a subliniat că rolul instituției s-a transformat dintr-unul pur administrativ într-un partener activ al beneficiarului. Acest dialog constant este esențial pentru adaptarea ghidurilor de finanțare la realitățile din teren, cum ar fi creșterea costurilor la materialele de construcții sau echipamentele tehnologice.
Adrian CHESNOIU: „Obiectivul AFIR este să asigurăm un cadru predictibil și accesibil pentru finanțare, cât și pentru implementarea cu succes a proiectelor finanțate, astfel încât întregul sector să se poată concentra pe dezvoltare și inovare. Eforturile administrative ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt direcționate către consolidarea cadrului instituțional menit să asigure modernizarea horticulturii prin finanțarea proiectelor de investiții cu fonduri nerambursabile.”
Perspective pentru dezvoltarea horticulturii în următorul ciclu financiar
Experiența acumulată din 2017 până în prezent indică o maturizare a beneficiarilor. Proiectele depuse recent sunt mult mai bine ancorate în cerințele pieței, punând accent pe investiții în horticultură care includ certificate de calitate și soluții de ambalare competitive.
Provocarea pentru perioada următoare rămâne capacitatea administrativă de a gestiona noile alocări, într-un context economic marcat de volatilitate. Succesul modelului de până acum oferă însă o bază solidă pentru inițiativele viitoare.
Adrian CHESNOIU: „Experiența acumulată de toți actorii implicați va continua să inspire inițiative viitoare și să contribuie la dezvoltarea unui sector agricol mai puternic și mai bine conectat la cerințele actuale.”
Prin monitorizarea atentă a implementării, se estimează că efectul multiplicator al acestui miliard de euro se va resimți în creșterea ofertei de produse autohtone pe rafturile supermarketurilor, reducând treptat dependența de achizițiile intracomunitare în perioadele de vârf de consum.