Consiliul ConcureSancțiuni pe piața zahărului din România în urma deciziei Consiliului Concurenței privind grupul Agrananței a sancționat grupul Agrana cu peste 42 de milioane de lei pentru manipularea prețurilor pe piața zahărului

Piața zahărului din România trece prin schimbări majore după sancționarea grupului Agrana de către Consiliul Concurenței și reducerea suprafețelor agricole.

Share

Piața zahărului din România este marcată de tensiuni majore, după ce Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni financiare considerabile celui mai important procesator din domeniu. Grupul austriac Agrana, entitate care controlează între 30% și 50% din sectorul național al profilului și asigură procesarea procesului de rafinare prin fabricile sale, a înregistrat deja în situațiile financiare provizioanele necesare pentru a acoperi penalitățile stabilite de autoritățile de reglementare. Sancțiunea vine într-un moment dificil pentru sectorul agricol și industrial, pe fondul unei presiuni continue exercitate de prețurile scăzute la poarta fabricii, ieftinirea materiei prime la nivel european și dificultățile cu care se confruntă fermierii locali cultivatori de sfeclă.

Decizia autorităților de concurență și impactul financiar asupra procesatorului

Ancheta derulată de autoritatea națională de reglementare s-a încheiat cu amenzi în valoare totală de 42,18 milioane de lei (aproximativ 8 milioane de euro) aplicate entităților Agrana Sales & Marketing GmbH și Agrana România SRL. Investigația a stabilit existența unei înțelegeri anticoncurențiale derulate pe piața autohtonă, care a vizat fixarea prețurilor de vânzare ale zahărului prin stabilirea directă a tuturor elementelor constitutive ale prețului final practicat de distribuitorul Luxor Impex SRL. Potrivit concluziilor autorităților, mecanismul convenit făcea ca prețurile de revânzare către clienții finali să urmărească în mod direct evoluția tarifelor stabilite de către producător.

În timp ce distribuitorul implicat a anunțat că va contesta în instanță concluziile raportului, grupul austriac și-a recunoscut fapta și a urmat procedurile legale de asumare. Conducerea concernului anticipase deja rezultatul anchetei, constituind un provizion dedicat litigiilor din România încă din al patrulea trimestru al anului financiar 2025/2026. Această operațiune contabilă a afectat direct indicatorii financiari ai grupului, profitul operațional (EBIT) fiind diminuat cu 9,5 milioane de euro, până la valoarea de 3,2 milioane de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 92,1% comparativ cu perioada anterioară.

Performanța financiară a diviziei locale reflectă de altfel un context economic extrem de complicat. Pentru anul 2025, Agrana România SRL a raportat o cifră de afaceri de 474,7 milioane de lei, în scădere semnificativă față de anul precedent, când veniturile erau de 1,7 ori mai mari. Compania a înregistrat o pierdere netă de 11,1 milioane de lei, după ce în anul precedent obținuse un profit net de 2,7 milioane de lei. Reducerea activității s-a reflectat direct și în structura de personal, numărul mediu de angajați scăzând de la 431 la 229 de salariați la nivel de grup în România.

Restructurările industriale din Moldova și restul țării

Dificultățile financiare ale grupului au lăsat amprente vizibile asupra capacităților de producție din zona Moldovei și din regiunea de sud a țării. În prezent, gigantul austriac mai operează două unități industriale majore în România, respectiv fabrica de prelucrare a sfeclei de zahăr de la Roman (județul Neamț) și unitatea de la Buzău.

Unitatea din județul Neamț rămâne un punct strategic pentru fermierii din regiunea Moldovei, fiind singura fabrică din estul țării care mai preia sfeclă de zahăr de pe suprafețele agricole locale. În schimb, rafinăria de zahăr brut din cadrul fabricii de la Buzău a fost oprită temporar din toamna anului 2023, fiind menținute exclusiv operațiunile de ambalare, depozitare și logistică. Această decizie structurală a generat reorganizări interne majore și costuri directe de personal în valoare de 1,2 milioane de euro raportate pe segmentul de profil.

În afara sectorului de procesare a sfeclei, grupul mai păstrează prezențe indirecte pe piața internă. Acesta deține o participație de 49% în cadrul procesatorului de amidon AGFD Țăndărei, în urma unui parteneriat de tip joint-venture creat după vânzarea pachetului majoritar către grupul american Ingredion, precum și fabrica Austria Juice din Vaslui, specializată în producția de concentrate din fructe, arome și îndulcitori destinați industriei băuturilor racoritoare.

La nivelul întregii regiuni din Europa de Est (care include piețe precum Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, România, Bulgaria, Polonia, Ucraina, Rusia și Turcia), veniturile diviziei au însumat 243 de milioane de euro în anul financiar 2025/2026, față de 259,4 milioane de euro în anul precedent. Această valoare reprezintă aproximativ 7,5% din totalul cifrei de afaceri la nivel global a concernului, dintre care piața din Rusia a contribuit cu 103,6 milioane de euro, iar activitățile din Ucraina au generat 27,8 milioane de euro.

Dinamica prețurilor europene pe piața zahărului și factorii de presiune

Starea actuală din acest sector industrial este strâns legată de volatilitatea cotațiilor internaționale. La nivelul unităților de rafinare din estul Europei, marja de profit este determinată direct de diferența dintre prețul de achiziție al zahărului brut și tarifele obținute la vânzarea zahărului alb procesat. Cotațiile europene au înregistrat scăderi constante, afectând capacitatea de amortizare a investițiilor.

Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, prețul mediu al zahărului alb (ex-works / la poarta fabricii) se afla la nivelul de 619 euro pe tonă în toamna anului 2024. Trendul descendent a continuat treptat, cotația ajungând la 550 euro pe tonă la începutul anului financiar 2025/2026 (martie 2025) și coborând ulterior până la 516 euro pe tonă la începutul anului 2026, reprezentând cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.

Principalele cauze ale acestei evoluții includ:

  • Importurile masive din Ucraina: Afluxul de mărfuri la prețuri reduse a afectat direct echilibrul comercial din România, o zonă caracterizată structural prin deficit de producție.

  • Producția ridicată la nivelul Uniunii Europene: Excedentul din sezoanele anterioare a menținut stocurile la un nivel ridicat.

  • Paritatea nefavorabilă pentru exporturi: Schimburile comerciale cu terțe țări au devenit mai puțin profitabile pentru procesatorii comunitari.

  • Stagnarea consumului intern: Cererea de consum din spațiul comunitar s-a stabilizat la aproximativ 13,7 milioane de tone anual, fără perspective imediate de creștere.

Perspective pentru culturile de sfeclă de zahăr și procesarea agricolă

Pentru anul comercial 2025/2026, datele de prognoză indică o producție totală de zahăr la nivelul Uniunii Europene de aproximativ 16 milioane de tone, în scădere față de perioadele anterioare. Această diminuare este consecința directă a reducerii cu aproximativ 10% a suprafețelor agricole cultivate cu sfeclă de zahăr, mulți fermieri alegând să renunțe la această cultură din cauza scăderii marjelor de profit și a creșterii costurilor cu inputurile.

Deși condițiile meteorologice favorabile au permis obținerea unor randamente bune la hectar în anumite regiuni, compensând parțial scăderea suprafețelor însămânțate, presiunea fitosanitară rămâne ridicată. Atacurile de boli și dăunători semnalate în culturile din Franța, Germania și din zona Europei de Est continuă să reprezinte un factor de risc semnificativ pentru recoltele viitoare.

Pe plan local, menținerea funcțională a capacităților de procesare de la Roman este esențială pentru fermierii din zona Moldovei. Fără un procesator regional stabil și fără o predictibilitate a prețurilor de achiziție, extinderea suprafețelor cultivate cu sfeclă în județele din estul țării rămâne incertă. Contextul actual impune o reevaluare a strategiilor comerciale și o adaptare strictă la cerințele pieței europene unice.

Citește și

ALTE ARTICOLE