Piața produselor lactate ecologice din România traversează o criză structurală profundă, caracterizată prin închiderea accelerată a centrelor de colectare, prăbușirea consumului intern și dependența tot mai mare de achizițiile din afara țării. Fermierii și procesatorii din industria laptelui au reclamat marți, în cadrul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, că scăderea consumului și creșterea importurilor au dus la închiderea centrelor de colectare și la dificultăți majore pentru producătorii de lapte ecologic, în special în zona Munților Apuseni. Contextul macroeconomic volatil din primele luni ale acestui an a exacerbat problemele de rentabilitate ale exploatațiilor agricole autohtone.
Potrivit deputatului Călin-Gheorghe Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, comisia s-a întrunit în urma sesizărilor primite de la fermieri. Reprezentanții sectorului zootehnic avertizează că, în lipsa unui mecanism rapid de compensare a costurilor de producție, sectorul bio românesc riscă să dispară.
„Fermierii care livrează lapte ecologic, care au avut contracte pentru laptele ecologic, au întâmpinat mari probleme legate de un preț care nu li s-a părut corect față de laptele ecologic”, a precizat parlamentarul AUR.
Consumul intern este în declin, iar centrele de colectare se închid în zonele defavorizate
Analiza datelor comerciale indică o modificare severă a comportamentului de consum în raport cu produsele cu valoare adăugată ridicată, așa cum este cazul lactatelor ecologice. Participanții au explicat că piața este afectată de scăderea consumului: „Din păcate, contextul economic din anul acesta, care este foarte turbulent, a condus la o scădere semnificativă a consumului cu 26% numai în primele trei luni ale anului”. Această contracție bruscă a cererii a blocat fluxurile de numerar ale fermelor mici și medii.
Cele mai severe efecte se înregistrează în bazinele tradiționale de producție, unde logistica și infrastructura de colectare s-au dezintegrat parțial în ultimul semestru. Problemele sunt resimțite puternic în zona Munților Apuseni, unde mai multe centre de colectare s-au închis în ultimele luni. Din cele 11 centre care colectau lapte în zonă au mai rămas doar patru, iar mulți fermieri nu mai au unde să își vândă producția. În lipsa unor soluții, tot mai multe ferme sunt închise, iar oamenii sunt nevoiți să își vândă animalele. În același timp, producția de lapte ecologic s-a redus semnificativ în ultima perioadă, iar tot mai puține localități mai livrează astfel de produse.
Impactul social și economic direct asupra comunităților rurale a fost expus în fața parlamentarilor de producătorii care se confruntă cu riscul iminent al falimentului.
„Am acasă 40 de vaci… Ce fac? Arunc 400.000 de litri de lapte pe an? La mine mor animalele, nu mai pot să îmi întrețin familia. Ce fac? Puneți-vă în locul meu și spuneți-mi ce pot să fac”, a spus unul dintre fermierii veniți în fața comisiei pentru a cere ajutor pentru a-și menține activitatea.
Industria laptelui reclamă lipsa măsurilor de sprijin istoric și concurența externă
Reprezentanții procesatorilor subliniază că dezechilibrele actuale sunt și rezultatul unei absențe cronice a politicilor publice de susținere a procesării interne. Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a explicat că sectorul nu a beneficiat de scheme de sprijin similare altor industrii și că România ajunge să importe lapte din lipsă de producție internă suficientă.
„Industria laptelui nu a primit subvenții niciodată și nici acciză redusă la motorină. Am avut doar acele facilități fiscale pentru angajații din industria alimentară, care au fost acordate doi ani și apoi eliminate. Noi aducem lapte din Ungaria la ora actuală, pentru că nu găsim suficient în România”, a spus acesta.
Importurile masive din statele vecine, unde fermierii beneficiază de subvenții indirecte superioare sau de costuri de producție optimizate prin cooperative mari, presează direct prețul laptelui ecologic din România. Fabricele locale de procesare aleg materia primă externă datorită prețului de livrare mai competitiv, lăsând producția autohtonă fără desfacere.
Propunere în Parlament: Ajutor de stat pentru restabilirea competitivității la poarta fabricii
Ca soluție de urgență pentru stabilizarea sectorului, în cadrul dezbaterilor s-a propus un mecanism de sprijin direct cuplat de producția livrată. Călin-Gheorghe Matieș a declarat că una dintre soluțiile discutate în cadrul comisiei este acordarea unui sprijin de 2 lei pentru fiecare litru de lapte ecologic produs în România. Acesta a explicat că măsura ar permite fermierilor să vândă mai ieftin către procesatori și să rămână competitivi în raport cu importurile. Potrivit acestuia, subvenția ar compensa o parte din costurile fermierilor și le-ar permite să vândă mai ieftin către procesatori.
Fundamentarea economică a acestei măsuri vizează reducerea artificială, dar controlată, a prețului de achiziție pentru procesatori, fără ca fermierul să intre în pierdere netă sub costul operațional.
„În momentul în care producătorul primește 2,40 lei, având încă 2 lei de la stat, își va permite să vândă laptele la 40-50 de bani la poarta fabricii. Chiar dacă procesatorul aduce lapte din Ungaria la 1,20 lei, laptele românesc ar deveni competitiv”, a afirmat acesta.
„Iar la un preț de 50-60 de bani, venind la poarta fabricii, este super competitiv. Atunci și fermierul știe că este apreciată munca lui, la fel și procesatorul că are un preț cu care poate să facă”.
Modificarea legislației privind practicile comerciale neloiale în relația cu marii retaileri
Dincolo de subvențiile directe, oficialii din comisie admit că lanțul valoric este deformat de dezechilibrele de putere contractuală dintre producători și marile rețele comerciale. Parlamentarul AUR, președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, recunoaște că problemele din sector nu țin doar de producție, ci și de relația dintre fermieri, procesatori și marile lanțuri de magazine.
„Da, că avem o problemă cu marii retaileri, sunt de acord! De-a lungul timpului, în 20 de ani ca președinte de federație, m-am luptat cu marii retaileri și am explicat de fiecare dată. Dar, încă o dată, am avut în Parlament practicile comerciale neloiale”, a declarat acesta.
Pentru remedierea acestor disfuncționalități structurale, deputații iau în calcul revizuirea cadrului normativ național care transpune regulile europene din sectorul agroalimentar. Matieș spune că ar trebui aduse amendamente la Directiva europeană 633, actul normativ care stabilește regulile împotriva practicilor comerciale considerate abuzive în relația dintre furnizorii din agricultură și marile lanțuri de retail.
„Poate n-am fost foarte bine intenționați, foarte atenți, nu știu ce a fost, dar putem să o reluăm și să aducem niște amendamente la această Directivă europeană 633, să o facem mai bună, ca toată lumea să aibă de câștigat și nimeni să nu fie păcălit în ecuația asta: producător – procesator – retailer”, consideră parlamentarul AUR.