Viticultorii români se confruntă cu un risc major de a-și pierde culturile din cauza fenomenelor meteo extreme, în condițiile în care sistemul național antigrindină nu poate fi repornit din punct de vedere legal. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat oficial că programul multianual necesar pentru reactivarea acestei infrastructuri critice de protecție nu poate fi adoptat în actuala perioadă de interimat guvernamental, fiind necesar un executiv cu puteri depline. Decizia vine într-un moment critic pentru sectorul vitivinicol, care a solicitat de urgență sprijin public în urma pagubelor însemnate înregistrate în bazinele legumicole și viticole din județul Iași și din restul regiunii Moldovei.
Solicitările disperate venite din partea fermierilor au fost discutate în cadrul unei întâlniri de lucru organizate la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Reprezentanții organizațiilor profesionale din sectorul vitivinicol au cerut ferm reluarea operațiunilor și tragerea rachetelor antigrindină pentru a limita distrugerile provocate de furtuni pe suprafețele extinse cu viță-de-vie. Cu toate acestea, cadrul legislativ actual limitează competențele unui guvern interimar, împiedicând semnarea unor angajamente financiare multianuale de o asemenea anvergură.
Blocajul birocratic pune în pericol investițiile din sectorul vitivinicol
Imposibilitatea de a emite hotărâri de guvern cu impact bugetar pe termen lung lasă exploatațiile agricole vulnerabile în fața instabilității atmosferice. Tánczos Barna a explicat că ministerul pe care îl conduce încearcă să avanseze cu procedurile administrative permise de lege, însă decizia finală aparține viitoarei echipe guvernamentale legitime.
„În cadrul întâlnirii, reprezentanţii organizaţiilor profesionale din acest sector au cerut ferm punerea în funcţiune a sistemului naţional antigrindină, pentru a proteja culturile de viţă-de-vie de pagubele provocate de grindină. Programul multianual necesar repornirii sistemului poate fi aprobat doar de un Guvern cu puteri depline. În perioada interimatului pregătim lansarea programului în dezbatere publică şi am reiterat propunerea mea de a reporni acest sistem pentru o perioadă limitată (2026-2028), timp în care vor putea fi analizate şi identificate cele mai potrivite soluţii tehnologice pentru protecţia culturilor pe termen lung”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii.
Această perioadă cuprinsă între anii 2026 și 2028 este gândită ca o etapă de tranziție esențială. Autoritățile își propun ca în acest interval să evalueze riguros impactul real pe care îl are sistemul național antigrindină asupra microclimatului și să determine dacă tehnologia actuală bazată pe rachete este cea mai eficientă sau dacă se impune trecerea la metode alternative, cum ar fi generatoarele terestre sau însămânțarea norilor cu avioane specializate.
Fondurile europene din Planul Strategic PAC ca plasă de siguranță
Pentru a compensa parțial lipsa de protecție activă de la sol, Ministerul Agriculturii caută soluții financiare alternative prin redirecționarea unor fonduri europene nerambursabile. Oficialii de la București mizează pe accelerarea ghidurilor de finanțare destinate investițiilor în sisteme de protecție pasivă, cum sunt plasele antigrindină, direct prin pilonii europeni de dezvoltare.
„Totodată, analizăm lansarea în cel mai scurt timp posibil a unor măsuri de sprijin pentru sector, prin deschiderea apelurilor de proiecte pentru intervenţiile destinate sectorului vitivinicol din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027, aflate în prezent în analiză la Ministerul Agriculturii”, a adăugat demnitarul.
Aceste linii de finanțare din Planul Strategic PAC ar trebui să permită producătorilor agricoli să acceseze fonduri pentru modernizarea plantațiilor și pentru achiziționarea de echipamente care să sporească reziliența exploatațiilor în fața schimbărilor climatice accentuate. Pentru micii producători din județul Iași, obținerea rapidă a acestor subvenții reprezintă singura metodă certă de a supraviețui economic unui an agricol marcat de fenomene meteo violente.
Provocările tehnice și disputele din jurul eficienței rachetelor
Discuția privind repornirea infrastructurii nu este doar una de natură politică sau juridică, ci și una profund tehnică. În ultimii ani, eficiența economică și impactul ecologic al lansărilor de rachete au stârnit numeroase controverse în rândul fermierilor. În timp ce viticultorii consideră tehnologia ca fiind indispensabilă pentru salvarea strugurilor de masă și de vin, unii cultivatori de cereale din zonele limitrofe punctelor de lansare au susținut în repetate rânduri că exploziile dispersează norii de ploaie, accentuând seceta pedologică severă.
Prin urmare, intervalul de tranziție propus de minister devine obligatoriu pentru realizarea unui studiu științific independent. Până la instalarea unui nou cabinet ministerial capabil să își asume bugetul pe următorii trei ani, stațiile de lansare din întreaga țară vor rămâne în conservare. Fermierii sunt nevoiți să urmărească avertizările emise de Administrația Națională de Meteorologie și să spere că pierderile din acest sezon nu vor duce la falimentul multor afaceri de familie din mediul rural.