Veniturile fermierilor din întreaga lume ar putea înregistra o creștere medie de aproximativ 9% până în anul 2035, o evoluție susținută de avansul tehnologic și de o cerere tot mai mare de alimente la nivel global. Această perspectivă optimistă este însă umbrită de o serie de riscuri majore, precum conflictele geopolitice, volatilitatea extremă a piețelor și costurile ridicate cu energia și îngrășămintele. Conform documentului oficial intitulat „OECD-FAO Agricultural Outlook 2026-2035”, publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), acești factori de presiune pot genera oricând dezechilibre majore în producția agricolă, alimentând inflația prețurilor și punând în pericol securitatea alimentară din regiunile vulnerabile.
Tehnologia devine motorul principal pentru producția agricolă mondială
Analiza specialiștilor indică o dinamică pozitivă în ceea ce privește volumul total al resurselor. Producția globală de produse agricole și pescărești este estimată să crească cu aproximativ 14% în următorul deceniu, în timp ce cererea pentru aceste mărfuri ar urma să avanseze cu 13%. Această solicitare suplimentară va fi determinată în principal de expansiunea demografică și de îmbunătățirea veniturilor în economiile emergente. Totuși, ritmul este mai lent comparativ cu deceniul trecut, ca urmare a încetinirii economice din China și a stagnării populației în țările dezvoltate.
Organizațiile internaționale estimează că aproximativ 80% din creșterea prognozată pentru producția agricolă până în 2035 va proveni direct din îmbunătățirea randamentelor și din progresele tehnologice de ultimă generație. Extinderea suprafețelor cultivate sau majorarea efectivelor de animale vor avea un rol mult mai redus.
În acest context de eficientizare, venitul agricol brut mediu pe lucrător va cunoaște o îmbunătățire, însă decalajele economice dintre regiuni vor rămâne extrem de severe. În timp ce în economiile dezvoltate productivitatea depășește deja borna de 21.000 de dolari pentru un singur lucrător, în Africa Subsahariană și în Asia de Sud un fermier generează doar 930 de dolari pe an, cu o perspectivă modestă de a atinge 1.100 de dolari în următorii zece ani.
Conflictele internaționale și energia scumpă pot prăbuși veniturile fermierilor
Stabilitatea sectorului rămâne fragilă în fața unor șocuri exogene greu de anticipat. Raportul atrage atenția asupra unui scenariu de risc major, în care prețurile la energie și inputuri agricole rămân ridicate. O utilizare mai redusă a îngrășămintelor chimice din cauza costurilor mari ar diminua sever recoltele de cereale, un fenomen care ar propulsa prețurile și ar vulnerabiliza securitatea alimentară pe scară largă.
Există o probabilitate statistică de 25% ca veniturile fermierilor să se situeze în 2035 cu cel puțin 12% sub nivelul optimist estimat în prezent, iar în statele cu venituri mici acest declin poate depăși pragul de 20%. Piețele internaționale sunt mult mai expuse la perturbări simultane, cum ar fi fenomenele meteo extreme sau blocajele din comerțul mondial, forțând gospodăriile sărace să își reducă drastic consumul sau să aleagă alimente mai ieftine și mai puțin nutritive.
Schimbări majore în obiceiurile de consum și amprenta asupra mediului
În ciuda provocărilor legate de disponibilitatea hranei, aportul caloric mediu global va crește cu 6% în următorul deceniu. Modelele de consum se diversifică rapid în țările cu venituri medii, unde se remarcă o orientare clară către produse de origine animală, pește și alimente procesate. Regiunile din Asia de Sud și de Sud-Est vor genera aproape 40% din creșterea consumului alimentar global, impulsionate de urbanizarea accelerată.
Această intensificare a activității aduce însă și provocări climatice. Emisiile directe de gaze cu efect de seră din agricultură vor crește cu 6,5% până în 2035, iar sectorul zootehnic va fi responsabil pentru 77% din această majorare. Cu toate acestea, faptul că emisiile cresc într-un ritm mai lent decât producția demonstrează o eficientizare reală a resurselor prin digitalizare și sisteme moderne de irigații.
Pentru detalii suplimentare privind evoluția piețelor de mărfuri și analizele detaliate pe regiuni, puteți consulta platformele oficiale ale FAO și OECD, unde sunt publicate periodic date statistice referitoare la politicile agricole globale și dinamica siguranței alimentare. Până în 2035, un procent semnificativ de 22% din caloriile consumate la nivel mondial va traversa cel puțin o frontieră, transformând comerțul liber într-un pilon vital pentru stabilitatea economică a fiecărui stat în parte.