Lansarea sesiunilor de depunere pentru Acțiunile 2.1.1 și 2.2.1 marchează un moment de cotitură pentru unitățile de profil din bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului. Cu un buget total de peste 29 de milioane de euro, Programul pentru Acvacultură și Pescuit (PAP) vizează nu doar producția brută, ci și trecerea către procesare și independență energetică.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a deschis oficial „fereastra” de finanțare pentru unul dintre cele mai așteptate programe din sectorul pescăresc. Pentru județul Iași, unde tradiția exploatării amenajărilor piscicole are o pondere economică și socială semnificativă, noile linii de finanțare reprezintă o oportunitate de a moderniza infrastructura adesea învechită a fermelor de acvacultură.
Acvacultură durabilă și procesare
Programul este segmentat strategic în două direcții, menite să acopere întregul lanț valoric, de la luciu de apă până la produsul finit ambalat.
1. Investiții în acvacultură
Cu un buget substanțial de 133,6 milioane lei (26 milioane euro), această componentă este „motorul” programului.
- Obiective prioritare: Digitalizarea fermelor, tranziția către energie regenerabilă (panouri fotovoltaice pentru stațiile de pompare) și diversificarea speciilor.
- Anvelopă financiară: Proiectele pot varia între un prag minim de 484 lei și un maxim de 30,5 milioane lei.
- Calendar: Sesiunea a început pe 20 ianuarie 2026 și se încheie pe 19 februarie 2026.
2. Procesarea produselor pescărești
Deși bugetul este mai redus, 17,7 milioane lei, importanța sa este strategică. Fără procesare, valoarea adăugată părăsește regiunea sub formă de pește viu sau refrigerat neprelucrat.
- Obiective prioritare: Eficiență energetică și lanțuri scurte de comercializare (vânzare directă).
- Anvelopă financiară: Sprijin maxim de 7,6 milioane lei per proiect.
- Calendar: Sesiunea este deschisă până pe 20 februarie 2026.
Provocările digitalizării și economiei circulare
Pentru fermierii din Moldova, provocarea nu va fi doar obținerea banilor, ci alinierea la noile concepte de „economie circulară” și „trasabilitate” impuse de ghidurile solicitantului.
Spre deosebire de programele anterioare (POPAM), noua structură pune un accent greu pe digitalizare. Nu mai vorbim doar despre utilaje, ci despre senzori de monitorizare a calității apei, sisteme automate de hrănire și software-uri care să asigure trasabilitatea produsului „de la apă la furculiță”. Aceasta este o barieră tehnică ce ar putea necesita consultanță specializată, dar care, pe termen lung, va reduce mortalitatea în ferme și va optimiza consumul de furaje.
Procedura de depunere exclusiv online
Ministerul subliniază rigoarea administrativă: cererile se depun exclusiv prin platforma MySMIS2021. Orice eroare în semnătura electronică calificată sau nerespectarea termenului limită (care, atenție, diferă ca oră între cele două acțiuni) duce la respingerea automată a proiectului.