Mecanism de salvare a pomiculturii după înghețul din 2025.

Share

De la „urgență” la execuție bugetară: MADR pune în dezbatere un sprijin de 11,5 milioane de euro pentru fermierii afectați de capriciile climatice. În județul Iași, unde bazinele pomicole au suferit pierderi majore în primăvara anului trecut, grantul european de maximum 2.000 euro/ha reprezintă gura de oxigen necesară pentru supraviețuirea exploatațiilor.

Sectorul pomicol din estul țării, aflat deja sub presiunea schimbărilor climatice, primește o confirmare oficială a sprijinului financiar după înghețurile tardive din perioada aprilie-mai 2025. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern care reglementează acordarea unui ajutor de urgență, finanțat integral din fonduri europene (FEGA).

De ce acum și de unde vin banii?

Fenomenele meteo extreme din primăvara anului 2025 nu au fost incidente izolate, ci parte a unui front climatic ce a afectat Europa de Est. Recunoașterea acestui fapt la nivelul Comisiei Europene prin Regulamentul 2025/2061 permite României să acceseze 58.538.450 de lei.

Pentru fermierul din Moldova, acest sprijin nu este un „cadou”, ci o măsură de compensare parțială a unor costuri de producție deja efectuate (tăieri, tratamente, fertilizări) pentru o recoltă care nu a mai ajuns pe piață.

Cine intră la plată?

Pentru a evita risipa de fonduri și a direcționa banii către pagubele reale, actul normativ impune trei filtre stricte de selecție:

  1. Validarea daunelor: Doar cei care dețin procese-verbale ce atestă înghețul din intervalul aprilie-mai 2025.
  2. Pragul de severitate: Plantația trebuie să fie pe rod, iar gradul de afectare să fie de cel puțin 30%.
  3. Baza de date APIA: Beneficiarii trebuie să fie activi în sistemul de plăți pe suprafață pentru anul 2025.

Ingineria financiară: Cum se calculează subvenția de urgență?

Deși plafonul maxim este generos — 10.180,6 lei/ha (aprox. 2.000 euro) — distribuția banilor se face chirurgical, în funcție de pierderea declarată. Analiza noastră asupra textului legii evidențiază două scenarii de calcul:

  • Scenariul A (Pierdere totală): Pentru livezile unde înghețul a distrus între 90% și 100% din recoltă, se plătește cuantumul integral.
  • Scenariul B (Pierdere parțială): Pentru un grad de afectare între 30% și 90%, suma se reduce proporțional.
    • Exemplu: O livadă de măr din zona Târgu Frumos cu o afectare de 60% va primi 10.180,6×0,6=6.108,3 lei/ha.

Bani imuni la popriri

Un aspect deosebit de important pentru fermierii aflați în dificultate financiară sau în litigii este articolul care prevede că acest ajutor nu poate fi supus executării silite prin poprire. Este o recunoaștere a faptului că aceste fonduri au caracter de subzistență pentru ciclul agricol următor, nu pentru stingerea creanțelor comerciale.

„Efectul de diluție” al fondurilor

Ca analiști, trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra clauzei de reducere proporțională. Bugetul total este fix (11,5 milioane euro). Dacă suprafața totală calamitată la nivel național, care îndeplinește criteriile, va depăși capacitatea acestui buget, suma per hectar va scădea automat pentru toată lumea. În acest context, fermierii trebuie să fie realiști în previziunile lor de încasări.

Citește și

ALTE ARTICOLE