România și Slovacia au transmis o poziție comună prin care solicită Comisiei Europene inițierea unui proces de evaluare a unei flexibilități sporite în regimul strict de protecție aplicabil pentru populațiile de urs brun care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare. Subiectul va fi discutat oficial în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), la inițiativa celor două state membre, pe fondul intensificării problemelor generate de atacurile asupra animalelor domestice și culturilor agricole.
Conform datelor oficiale transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două țări atrag atenția asupra faptului că, deși dețin împreună peste 50% din efectivele totale de urși de la nivelul Uniunii Europene, ele suportă în mod disproporționat toate costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii protejate.
Presiunea pe sectorul agricol și argumentele tehnice aduse la Bruxelles
Datele concrete prezentate de cele două state evidențiază o creștere constantă când vine vorba despre populațiile de urs brun, dar și un impact sever asupra siguranței publice, a activităților economice din mediul rural și a comunităților locale. În județul Iași și în întreaga regiune a Moldovei, fermierii au semnalat în mod repetat pagube însemnate în livezi, stupine și ferme zootehnice, fenomen care confirmă extinderea arealului de hrănire al marilor carnivore din cauza suprapopulării zonelor montane.
În acest context tensionat, România și Slovacia solicită Comisiei Europene o clarificare oficială privind aplicarea prevederilor din Directiva Habitate pentru populațiile de mari carnivore aflate într-o stare favorabilă de conservare. Cele două guverne cer recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management cinegetic și analizarea posibilității unui regim de gestionare mult mai flexibil, similar celui adoptat recent la nivel european pentru specia lup.
Ce prevede Directiva Habitate și de ce este blocat managementul cinegetic
Actul normativ european, adoptat în anul 1992, plasează specia Ursus arctos în anexa Directivelor privind protecția strictă, ceea ce interzice vânătoarea de reglementare sau intervenția preventivă fără derogări speciale și extrem de anevoioase. Totuși, realitatea ecologică din teren s-a modificat radical în ultimele trei decenii, iar numărul de exemplare a depășit cu mult capacitatea de suport a habitatelor naturale disponibile.
Fermierii români se confruntă cu pierderi financiare majore, iar compensațiile acordate de stat, deși acoperă parțial pierderile materiale, nu rezolvă problema de fond a insecurității în exploatațiile agricole. Crescătorii de ovine și bovine din zonele de deal și munte reclamă faptul că atacurile repetate destabilizează activitatea fermelor și gonesc forța de muncă din sectorul zootehnic.
Poziția oficială a Ministerului Agriculturii și argumentele ministrului interimar
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, în calitate de ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale, a subliniat necesitatea imperativă de adaptare a instrumentelor de management la realitățile dure din teren:
„Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren. Așa cum Uniunea Europeană a decis să introducă mai multă flexibilitate în gestionarea populațiilor de lup, considerăm că aceeași abordare trebuie analizată și în cazul ursului brun în statele membre unde specia a atins și menține o stare favorabilă de conservare.”
Ce pași urmează la nivelul Consiliului AGRIFISH
Dezbaterile din cadrul reuniunii Consiliului AGRIFISH vor defini poziția statelor membre și vor pune presiune pe Executivul european pentru modificarea statutului de protecție. România mizează pe sprijinul altor țări din regiune care se confruntă cu probleme similare legate de coabitarea dificilă dintre marile carnivore și comunitățile umane.
Reprezentanții din Ministerul Agriculturii au precizat că vor continua să susțină, în cadrul dialogului european curent, măsuri ferme care să permită menținerea unui echilibru real între obiectivele europene de conservare a biodiversității, siguranța de zi cu zi a cetățenilor și protejarea activităților economice vitale desfășurate în mediul rural.