Programul alimentar destinat elevilor, un pilon social cu o vechime de peste două decenii, se află în pragul unei reconfigurări majore. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vizează adaptarea meniului școlar la preferințele actuale ale copiilor, însă marea miză este una economică: transformarea programului într-un motor de consum pentru industria de panificație din România.
În timp ce unitățile de învățământ din județ continuă distribuția clasică de produse de panificație, la nivelul Executivului se conturează o strategie de înlocuire a celebrului corn cu biscuiți produși exclusiv din grâu românesc. Florin Barbu, ministrul agriculturii, a declarat recent că această schimbare este necesară, dar depinde strict de capacitatea României de a-și asigura autosuficiența pe acest segment de piață.
Obstacolul importurilor
Deși ideea de a oferi biscuiți elevilor este agreată la nivel ministerial, realitatea cifrelor impune o amânare. Analiza pieței arată o dependență îngrijorătoare de produsele externe, lucru pe care MADR nu dorește să îl încurajeze prin achiziții publice masive.
„Aproape 60% din biscuiții din România se importă. Până nu ajungem noi la un grad de autosuficiență prin aceste fabrici, nu vreau să aducem din import biscuiți pentru copii. Vreau să îi producă fermierii și procesatorii noștri”, a subliniat Florin Barbu în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”.
„Fabrici de biscuiți” pe harta României
Soluția propusă de oficiali este stimularea investițiilor în noi unități de procesare. Ministrul a confirmat că sunt în derulare numeroase proiecte care vizează construcția unor fabrici moderne de biscuiți, menite să preia materia primă direct de la fermierii români și să o transforme în produs finit cu valoare adăugată.
Strategia de implementare a noului program:
- Finalizarea investițiilor: Monitorizarea proiectelor de procesare aflate în derulare.
- Atingerea autosuficienței: Reducerea dependenței de importuri sub pragul critic.
- Dialog cu industria: Consultări cu procesatorii din panificație pentru stabilirea standardelor de calitate destinate școlilor.
- Modificarea legislației: Adaptarea normelor Programului pentru Școli al României.
De ce biscuiți în loc de corn?
Dincolo de argumentele economice, schimbarea vizează și reducerea risipei alimentare. Observațiile din școli arată că biscuiții sunt, de regulă, mai bine acceptați de către copii și au o durată de conservare superioară produselor de panificație proaspătă (cornul), care se usucă rapid sau este deseori aruncat.
Oportunitate pentru procesatorii din Moldova
Pentru regiunea de Nord-Est, o zonă cu un potențial imens de producție de grâu, deblocarea unei piețe de desfacere atât de vaste (consumul zilnic în școli) ar putea reprezenta un stimulent uriaș pentru antreprenorii locali. Construcția unei fabrici de biscuiți în județul Iași, de exemplu, ar asigura nu doar locuri de muncă, ci și un flux constant de venituri pentru fermierii care nu vor mai fi nevoiți să își exporte grâul ca materie primă brută.
Reforma programului „Cornul și laptele” depășește sfera nutriției școlare, devenind un instrument de politică industrială. Mesajul MADR este clar: statul este gata să schimbe meniul elevilor, dar numai atunci când industria românească va fi capabilă să livreze, garantând astfel că banii publici rămân în economia națională.